In temeiul art. 38 din Legea 10/1995 privind calitatea in constructii,

Guvernul Romaniei hotaraste:

Art. 1.
Se aproba regulamentele privind:
a) activitatea de metrologie in constructii;
b) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
c) stabilirea categoriei de importarita a constructiilor;
d) urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor;
e) agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii;
g) certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, cuprinse in anexele 1-7, care fac parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2.
Actualizarea si gestionarea regulamentelor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Art. 3.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga: H.G. 256/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea activitatii metrologice in constructii, publicata in M.Of. 152/17-06-1994; H.G. 261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul art. 35 si 36 din O.G. 2/1994 privind calitatea in constructii, publicata in M.Of. 193/28-07-1994; H.G. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii, publicat in M.Of. 202/4 august 1994; H.G. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii, publicat in M.Of. 202/4 august 1994; H.G. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii, publicat in M.Of. 325/24-11-1994.

Art. 1.
Activitatea de metrologie in constructii constituie o componenta a sistemului calitatii in acest domeniu, instituit prin lege, prin care se asigura administrarea, confirmarea metrologica si utilizarea echipamentelor de masurare.

Art. 2.
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut, metodologice si de organizare privind activitatea de metrologie in constructii.

Art. 3.
Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice implicate in activitatea de constructii, care utilizeaza echipamente de masurare.

Art. 4.
La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute in vedere si vor fi respectate normele si instructiunile de metrologie legala, precum si standardele si alte reglementari oficiale aplicabile.

Art. 5.
Definitiile termenilor specifici activitatilor de metrologie, folositi ln textul prezentului regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.

Art. 6.
Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are in vedere urmatoarele principii si obiective princlpale:
a) asigurarea uniformitatii, exactitatii si legalitatii masurarilor efectuate;
b) asigurarea legalitatii masurarilor prin utilizarea echipamentelor de masurare confirmate metrologic si, daca este cazul, cu aprobare de model;
c) implementarea sistemului de asigurare a calitatii, stabilit pentru activitatea de metrologie in constructii.

Art. 7.
Activitatea de metrologie cuprinde urmatoarele elemente principale:
a) stabilirea masurarilor care sunt necesare
b) selectarea si achizitionarea echipamentelor de masurare, avand in vedere domeniul de masurare, justetea, fidelitatea, robustetea si durabilitatea in conditiile specifice de mediu, pentru utilizarea prevazuta;
c) receptia si administrarea - identificarea, manipularea conservarea, depozitarea - echipamentelor de masurare;
d) confirmarea metrologica a echipamentelor de masurare - verificarea initiala, verificarea periodica si/sau dupa reparare -, realizata prin laboratoare de metrologie proprii sau ale altor agenti economici, autorizate si/sau acreditate de Biroul Roman de Metrologie Legala si, respectiv, de organismul national de acreditare a laboratoarelor de metrologie;
e) asigurarea utilizarii echipamentelor de masurare in conditii conforme cu specificatiile si cu reglementarile tehnice aplicabile;
f) asigurarea evidentei documentelor si inregistrarilor referitoare la echipamentele de masurare.

Art. 8.
Prin activitatea de metrologie desfasurata trebuie sa se asigure utilizarea echipamentelor de masurare in conformitate cu necesitatile de masurare si cu prevederile specificatiilor tehnice ale acestora.

Art. 9.
Stabilirea rnasurarilor care sunt necesare se face pe baza documentatiei, a procedurilor tehnice de executie si a reglementarilor tehnice aplicabile, pentru fiecare obiect, categorie de lucrari de constructii sau de activitate desfasurata.

Art. 10.
Selectarea echipamentelor de masurare are in vedere cerintele privind masurarile, stabilite prin documentatia de executie, prin metodele de masurare si prin alte reglementari tehnice aplicabile.

Art. 11.
Confirmarea metrologica se face potrivit reglementarilor legale.

Art. 12.
Achizitionarea, receptia si administrarea echipamentelor de masurare se asigura, de catre fiecare persoana juridica sau fizica implicata, prin organizarea adecvata si asigurarea mijloacelor necesare pentru:
a) contractarea furnizarii echipamentelor de masurare, avand in vedere complexitatea comenzii, privind aparatele sau dispozitivele auxiliare, materialele de referinta, etaloanele, instructiunile de utilizare si de intretinere, dupa caz;
b) receptia echipamentelor de masurare procurate atat sub aspect cantitativ, cat si functional;
c) instituirea si asigurarea functionarii unui sistem, inclusiv a documentelor - proceduri, instructiuni -, a spatiilor si a conditiilor de mediu, precum si a personalului, dupa caz, privind identificarea, manipularea, conservarea si depozitarea, in conformitate cu instructiunile furnizorului si cu prevederile legale aplicabile;
d) efectuarea confirmarii metrologice - etalonari, verificari, reparari - si tinerea evidentei documentelor si inregistrarilor respective;
e) retragerea din serviciu, izolarea si tinerea evidentei echipamentelor de masurare neconforme, inlaturarea cauzelor neconformitatilor si reconfirmarea lor sau, dupa caz, casarea acestora.

Art. 13.
Utilizarea echipamentelor de masurare se face de catre personal care are cunostintele si instruirea necesare pentru efectuarea masurarilor respective, conform instructiunilor furnizorului, metodelor de masurare si reglementarilor aplicabile.
In cazurile specificate de legislatia metrologica in vigoare, personalul din activitatea de metrologie trebuie sa posede atestarea necesara.

Art. 14.
Se interzice utilizarea echipamentelor de masurare care nu sunt identificate din punct de vedere al starii de verificare, potrivit sistemului propriu, precum si a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate metrologic.

Art. 15.
Activitatea de metrologie va fi supusa unei evaluari periodice, prin audit intern sau extern, in functie de volumul si de complexitatea acestei activitati, precum si in functie de categoria de importanta a constructiilor la care se aplica.

Art. 16.
In functie de volum si de complexitate, activitatea de metrologie se va organiza tehnic si administrativ si va fi coordonata de personal tehnic corespunzator.

Art. 17.
Persoanele juridice si fizice implicate in activitatea de constructii, care utilizeaza in activitatea desfasurata echipamente de masurare - investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici, executanti -, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa se asigure ca unitatea care presteaza serviciile respecta prevederile prezentului regulament;
b) sa stabileasca, prin contract, obligatiile si raspunderile fiecarei parti privind toate conditiile referitoare la echipamentele de masurare utilizate la masurarile respective - manipulare, depozitare, securitate, conditii de mediu, accese;
c) sa asigure evidenta documentelor care permit trasabilitatea masurarilor respective.

Art. 18.
Persoanele juridice si fizice care desfasoara activitate de metrologie proprie au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa asigure organizarea tehnica si administrativa si mijloacele necesare pentru realizarea activitatilor, conform prezentului regulament;
b) sa asigure personalul corespunzator, precum si instruirea si atestarea acestuia, dupa caz;
c) sa intocmeasca si sa tina la zi documentele si inregistrarile privind activitatea de metrologie, conform prevederilor din reglementarile legale aplicabile;
d) sa evalueze, periodic, activitatea de metrologie si sa ia masurile necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a acesteia.

Art. 19.
Biroul Roman de Metrologie Legala si organele sale teritoriale, prin personal propriu imputernicit, exercita controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de masura utilizate in domeniul constructiilor, care sunt precizate in Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului, in conformitate cu atributiile care le revin.

Art. 20.
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prezentului regulament se fac de catre personalul imputernicit in acest scop din cadrul Inspectiei de stat in constructii, urbanism, lucrari publice si amenajarea teritoriului.
Pentru echipamentele de masurare nesupuse controlului metrologic al statului, la solicitare, Biroul Roman de Metrologie Legala poate participa la controlul efectuat de personalul imputernicit din cadrul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 21.
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.

Art. 1.
Conducerea si asigurarea calitatii constituie o componenta principala a sistemului calitatii iri constructii si reprezinta o parte semnificativa a functiei generale de conducere dintr-o unitate.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii stabilesc si transpun in fapt politica in domeniul calitatii, prin activitati prestabilite si sistematice, destinate sa previna noncalitatea, sa asigure realizarea, atestarea si garantarea calitatii cerute prin reglementari tehnice si clauze contractuale, in conditii rationale de cost si termen, si sa ofere incredere in capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective.

Art. 2.
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si dezvoltarea conducerii si asigurarii calitatii in constructii, avand in vedere standardele aplicabile, adaptate la specificul constructiilor.

Art. 3.
Prevederile prezentului regulament se adreseaza tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate in procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor: investitori, proprietari, unitati de cercetare, de proiectare, fabricanti si furnizori de produse si servicii pentru constructii, executanti de lucrari de constructii si utilizatori ai constructiilor, care sunt obligati sa asigure; prin conducerea si asigurarea calitatii, obtinerea si mentinerea, pe intreaga durata de existerita a constructiilor, a unui nivel minim de calitate aferent cerintelor stabilite de legea privind calitatea in constructii.

Art. 4.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii se aplica, in functie de categoria de importanta a constructiilor sau de complexitatea si de importanta unor lucrari, astfel:
a) prin sistemul calitatii, definit si documentat pe baza principiilor si recomandarilor din standardele SR EN ISO seria 9000, adaptate specificului constructiilor, pentru:
(i) constructii avand categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
(ii) constructii avand categoria de importanta normala, finantate de la bugetul de stat;
(iii) constructii avand categoria de importanta normala, finantate din alte surse, daca aceasta este ceruta prin contract;
b) prin planul calitatii, intocmit si aplicat pentru anumite lucrari sau constructii avand categoria de importanta normala;
c) prin indeplinirea atributiilor responsabilului tehnic cu executia, atestat, in cadrul unei organizari corespunzatoare a activitatii executantului, pentru constructii avand categoria de importanta redusa.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii se aplica de catre proprietari si/sau utilizatori, pentru etapele de exploatare si postutilizare a constructiilor, in cazurile prevazute la lit. a)(i). Pentru celelalte cazuri, in aceste etape ale existentei constructiilor, se aplica prevederile Regulamentului privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor.
Categoriile de importanta a constructiilor sunt cele prevazute in Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor.

Art. 5.
Pentru agentii economici implicati in activitatea de realizare a constructiilor se recomanda ca aplicarea conducerii si asigurarii calitatii in constructii sa fie insotita si de obtirierea certificarii profesionale, atestata pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate.

Art. 6.
Agentii economici si persoanele juridice care aplica sistemul calitatii pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, precum si beneficiarii contractelor incheiate cu acestia pot solicita certificarea sistemului respectiv de catre organisme de certificare acreditate in acest scop.

Art. 7.
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.

Art. 8.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii comporta stabilirea urmatoarelor elemente principale:
- datele de intrare;
- elementele principale de continut;
- elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului;
- documente si inregistrari.
Continutul si dezvoltarea elementelor mentionate mai sus difera in functie de specificul activitatilor din unitatile implicate.

Datele de intrare

Art. 9.
Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calitatii in constructii sunt concretizate prin:
a) documente privind obiectul de activitate, organizarea si resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective;
b) documentele privind cerintele de calitate ale clientilor, precum si cele prevazute in reglementarile tehnice aplicabile - documente contractuale, documentatia tehnica de proiectare.
Detalierea si explicitarea nivelului de calitate privind cerintele mentionate trebuie asigurate in vederea stabilirii datelor de intrare.

Elementele principale de continut

Art. 10.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii cuprind urmatoarele elemente principaie de continut:
- programul de asigurare a calitatii;
- organizarea aferenta sistemului;
- conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicabile.
Aceste elemente se elaboreaza, se aplica si se actualizeaza continuu de catre agentii economici si persoanele juridice implicate.

Art. 11.
Programul de asigurare a calitatii stabileste dispozitiile specifice, directoare pentru definirea si obtinerea calitatii, precizand obiectivele, regulile de operare, resursele si secventele activitatilor legate de calitate.
Acest program poate fi elaborat si aplicat de agentii economici sau de persoanele juridice atat cu referire la elementele interne ale conducerii si asigurarii calitatii - politica, conducere, strategie, organizare -, cat si pentru asigurarea externa a calitatii, potrivit contractelor incheiate intre parti, precum si pentru evaluarea de catre o secunda parte client - sau certificarea, printr-o terta parte - organism de certificare -, a conducerii si asigurarii calitatii, aplicate.

Art. 12.
Programul de asigurare a calitatii este concretizat prin urmatoarele documente principale:
a) manualul calitatii, care poate diferi in ceea ce priveste gradul de detaliere si formatul, pentru a corespunde necesitatilor agentului economic sau ale persoanei juridice. Acesta poate fi alcatuit din mai multe documente. In functie de obiectul manualului, se poate utiliza un calificativ, spre exemplu "manual de asigurare a calitatii", "manual de management al calitatii";
b) proceduri, care sunt:
- procedurile sistemului, care detaliaza conditiile referitoare la sistemul calitatii;
- procedurile tehnice de executie sau de proces, care includ planuri de control al calitatii;
- proceduri administrative;
- planul de control al calitatii.
In anumite cazuri mai deosebite - lucrari de investitiiconstructii importante, utilizare de produse noi sau procese si procedee de executie speciale - beneficiarii investitori pot solicita, prin contract, elaborarea si aplicarea de catre furnizorii de produse sau de catre constructorii executanti de lucrari a unor planuri ale calitatii, pentru acele cazuri. Planurile calitatii se stabilesc in concordanta cu programele de asigurare a calitatii ale beneficiarilor si in corelare cu manualele si cu procedurile privind calitatea ale furnizorilor sau ale executantilor respectivi.

Art. 13.
In situatia in care sistemul calitatii, aplicat pe baza sfandardelor SR EN ISO seria 9000; nu este certificat, documentele principale ale sistemului vor fi avizate de catre specialisti sau organisme agreate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului sau certificate de catre un organism de acreditare, in urmatoarele cazuri:
- pentru participarea la licitatii;
- pentru constructii avand categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
- pentru constructiile finantate din fondurile statului;
- pentru alte cazuri in care aceste documente pot fi opozabile.

Art. 14.
Organizarea aferenta conducerii si asigurarii calitatii in constructii, integrata in sistemul general de organizare si functionare a agentului economic sau a persoanei juridice, trebuie sa cuprinda:
- definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere si a responsabilitatilor privind implementarea si functionarea conducerii si asigurarii calitatii;
- identificarea problemelor reale sau potentiale in materie de calitate, stabilirea de solutii pentru rezolvarea lor si urmarirea aplicarii acestora;
- organizarea, investirea cu autoritatea si cu competentele necesare si asigurarea independentei compartimentelor si a personalului de asigurare a calitatii si de control al calitatii;
- asigurarea mijloacelor si resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calitatii si realizarea obiectivelor acesteia;
- formarea si instruirea personalului implicat in asigurarea si controlul calitatii;
- analizarea periodica, de catre conducerea unitatii, a conducerii si asigurarii calitatii sub aspectul eficacitatii si satisfacerii cerintelor specificate.

Art. 15.
Conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, fata de care se stabilesc cerintele specifice ale diferitelor modele de asigurare a calitatii, sunt urmatoarele:
- responsabilitatea managementului - analiza sistemului;
- sistemul calitatii - documente;
- analiza contractului;
- controlul proiectarii;
- controlul documentelor si al datelor;
- aprovionarea;
- controlul produsului furnizat de client;
- identificarea si trasabilitatea produsului (lucrarii);
- controlul proceselor;
- inspectii (control) si incercari;
- controlul echipamentelor de inspectie, masurare si incercare;
- stadiul inspectiilor (controlului) si al incercarilor;
- controlul produsului (lucrarii) neconform;
- actiunile corective si preventive;
- manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea si livrarea;
- controlul inregistrarilor calitatii;
- auditurile interne ale calitatii;
- instruirea;
- service si urmarirea comportarii lucrarilor;
- tehnicile statistice.
In cadrul sistemului calitatii, elaborat si aplicat de catre agentii economici si persoanele juridice, se retin acele conditii referitoare la sistemul calitatii care corespund modelului de asigurare a calitatii adoptat conform art. 19 si care sunt specifice etapei si activitatilor ce fac obiectul contractelor incheiate: proiectare, fabricatie, executie.
In cazul etapelor de exploatare si postutilizare, dintre conditiile referitoare la sistemul calitatii se selecteaza cele care corespund prevederilor si reglementarilor aplicabile acestor etape.
Conditiile referitoare la sistemul calitatii, prevazute la alin. 1, vor fi adaptate specificului activitatilor si lucrarilor efectuate, prin proceduri de sistem, proceduri administrative sau, dupa caz, proceduri/instructiuni tehnice specifice.

Elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000

Art. 16.
Aplicarea sistemului calitatii, pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, si dezvoltarea elementelor de continut ale acestuia, de catre agentii economici si persoanele juridice implicate, participante la activitatile din cadrul diferitelor etape ale realizarii si exploatarii constructiilor, se efectueaza in mod diferentiat.

Art. 17.
Diferentierea in aplicarea sistemului calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, care se reflecta in obiectivele si organizarea acestui sistem, adoptate de catre agentii economici si persoanele juridice implicate, este evidentiata prin:

a) cerintele de asiqurare a calitatii, corespunzatoare organizarii si capacitatii acestora de a cuprinde cat mai bine conditiile referitoare la sistemul calitatii;
b) categoria de importanta a majoritatii constructiilor ce formeaza obiectul de activitate al acestora si factorii specifici care caracterizeaza acele constructii.

Art. 18.
Modelele de asigurare a calitatii constituie ansambluri selectionate de elemente si conditii corelate ale sistemului calitatii, care, combinate in mod adecvat si aplicate de catre unitatile implicate le confera acestora aptitudinea functionala sau organizatorica necesara pentru a putea raspunde cerintelor de asigurare a calitatii, aferente majoritatii obiectelor de constructii contractate in conditii avantajoase pentru partile contractante.

Art. 19.
In donneniul constructiilor se aplica trei modele, notate cu 1, 2 si 3, reprezentand niveluri distincte de asigurare a calitatii, corespunzatoare standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003, diferentiate intre ele, in principal, prin numarul si continutul cerintelor de asigurare a calitatii fata de elementele si conditiile referitoare la sistemul calitatii, luate in considerare, care descresc de la modelul 1, cel mai complex si mai pretentios, spre modelul 3, mai simplu si mai putin pretentios in ceea ce priveste numarul si nivelul cerintelor si al conditiilor.

Art. 20.
Intre categoria de importanta a constructiilor si modelele de asigurare a calitatii se recomanda respectarea corespondentei din urmatorul tabel:

Categoria de importanta a constructiei: / Modelul de asigurare a calitatii:
exceptionala (A) / modelul 1 sau reglementare speciala
deosebita (B) / modelul 1 sau 2
normala (C) / modelul 2 sau 3
redusa (D) / modelul 3 (optional)

Art. 21.
Incadrarea intr-o categorie de importanta a constructiilor, respectiv selectarea modelului de asigurare a calitatii adecvat pentru produse, obiecte de constructii sau parti ale acestora, precum si pentru activitatile de realizare si, dupa caz, de exploatare, aferente, se stabilesc in etapa de proiectare, pentru constructii noi, sau la proiectarea lucrarilor de interventie, pentru constructii existente, in acord cu investitorul sau cu proprietarul.

Documente si inregistrari

Art. 22.
Elaborarea si aplicarea-sistemului calitatii in constructii sunt fundamentate si definite prin urmatoarele documente principale, intocmite, tinute la zi si revizuite periodic:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului care cuprind nivelurile de calitate cerute in diferite etape si activitati ale procesului de conceptie-realizare-exploatare;
b) documente ale programului de asigurare a calitatii;
c) documente si inregistrari privind calitatea:
- certificate de calitate, buletine de incercari, certificate de conformitate a calitatii produselor, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate;
- procese-verbale de control, rapoarte de verificare si analizare, procese-verbale de avizare pentru lucrari si documentatiile tehnice de proiectare;
- procese-verbale de lucrari ascunse, ca si pentru fazele determinante - puncte de oprire - si de receptii partiale, rapoarte de control si verificare privind calitatea procese-verbale de receptie pentru lucrari de constructii executate;
- rapoarte privind neconformitatile si rapoarte de actiuni corective si preventive;
- planuri si rapoarte de audit, analizarea si evaluarea sistemului;
- rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calitatii;
d) diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte tehnice, informari, dari de seama periodice.

Planuri ale calitatii

Art. 23.
Planul calitatii este documentul care precizeaza practicile, resursele si succesiunea activitatilor specifice referitoare la calitate, relevante pentru o anumita lucrare sau constructie.
Planul calitatii trebuie sa asigure interfetele dintre persoanele juridice si fizice implicate in conceperea, realizarea si, dupa caz, in 'exploatarea constructiei respective.

Art. 24.
Planul calitatii se intocmeste, pentru obtinerea obiectivelor privind calitatea, in urmatoarele situatii:
a) ca parte a sistemului calitatii, pentru anumite lucrari sau constructii, in care caz se face referire la manualul calitatii si la procedurile documentate ale sistemului suplimentate, dupa caz, cu cele specifice lucrarilor respective
b) ca document de sine statator, atunci cand agentui economic sau persoana juridica implicata nu are implementat sistemul calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, in care caz vor fi elaborate si procedurile necesare aplicarii acestui plan.

Art. 25.
Planul calitatii are in vedere conditiile referitoare la sistemul caiitatii, precizate la art. 15, aplicabile, forma si nivelul de detaliere fiind adaptate la cerintele privind constructia respectiva, complexitatea lucrarilor si persoanele juridice si fizice implicate.

Art. 26.
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului are urmatoarele atributii:
a) de a asigura coordonarea aplicarii conducerii si asigurarii calitatii in constructii, in corelare cu celelalte componente ale sistemului calitatii, instituit prin Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, prin organizarea Consiliului pentru calitate in constructii;
b) de a stabili si a aproba structura de organizare, documentele de constituire si normele metodologice necesare pentru:
- acreditarea organismelor de certificare, calificare sau atestare, dupa caz, pentru sisteme de calitate, produse pentru constructii, agenti economici din constructii si personal de specialitate;
- agrearea de persoane juridice si fizice pentru proiectare, consultanta, evaluare si instruire in domeniul sistemului calitatii in constructii;
c) de a elabora, a aproba si a publica ghidul tehnic explicativ privind aplicarea conducerii si asigurarii calitatii in constructii pentru uzul persoanelor juridice si fizice interesate: producatori, furnizori, investitori, proiectanti, proprietari, utilizatori.

Art. 27.
Agentii economici si persoanele juridice participante la activitatile de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale, referitoare la conducerea si la asigurarea calitatii:
a) obtinerea certificarii privind calificarea agentului economic, dupa caz;
b) elaborarea si aplicarea diferentiata a conducerii si asigurarii calitatii, potrivit specificului activitatilor desfasurate, categoriei de importanta si naturii constructiilor, in conditiile precizate la art. 4;
c) luarea masurilor necesare pentru incadrarea compartimentelor cu atributii privind calitatea cu personalul calificat necesar, prin:
- pregatirea si instruirea personalului, punandu-se accentul pe insusirea motivatiei pentru calitate si pe efectuarea autocontrolului;
- asigurarea autorizarii sefului compartimentului de control tehnic al calitatii si a dirigintilor de santier, de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenaJarea teritoriului.

Art. 28.
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului regulament de catre agentii economici si persoanele juridice implicate, sub aspectul existentei si apiicarii conducerii si asigurarii calitatii in constructii, se fac de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Ameriajarii Teritoriului prin Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 29.
Incalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale si/sau penale, conform legilor in vigoare.

Art. 30.
Finantarea activitatilor legate de introducerea si functionarea conducerii si asigurarii calitatii in constructii se face de catre fiecare agent economic si persoana juridica, din fondurile curente aferente desfasurarli activitatilor de baza.

Art. 1.
Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de incadrare in categorii de importanta a constructiilor, in scopul aplicarii diferentiate a sistemului calitatii, conform legii.

Art. 2.
Constructiile reprezinta lucrarile concepute si executate pentru indeplinirea unor functii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, in raport cu necesitatea de adaptare la conditiile locale de teren si de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de munca si de materiale inglobate.

Art. 3.
Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor constructiilor noi sau existente.

Art. 4.
Constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in urmatoarele categorii:
a) de importanta globala, denumite categorii de importanta, care privesc intreaga constructie, sub toate aspectele;
b) de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc intreaga constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte.

Art. 5.
Categoriile de importanta a constructiilor se stabilesc in conformitate cu metodologia aprobata de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea cerintelor, precum si pentru delimitarea obligatiilor care revin persoanelor juridice si fizice implicate, in conditiile legii, tinand seama de urmatoarele aspecte:
a) implicarea vitala a constructiilor in societate si in natura - gradul de risc sub aspectul sigurantei si al sanatatii;
b) implicarea functionala a constructiilor in domeniul socio-economic, in mediul construit si in natura - destinatia, modul de utilizare etc.;
c) caracteristici proprii constructiilor - complexitatea si considerentele economice.

Art. 6.
Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:
- constructii de importanta exceptionala (A)
- constructii de importanta deosebita (B);
- constructii de importanta normala (C);
- constructii de importanta redusa (D).

Art. 7.
Categoria de importanta se stabileste de catre proiectant, la cererea investitorului, in cazul constructiilor noi, sau a proprietarului, in cazul constructiilor existente, atunci cand este necesar, pentru lucrari de interventii sau in alte cazuri.
Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta si aceasta va fi inscrisa in toate documentele tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare.

Clase de importanta

Art. 8.
Clasele de importanta se stabilesc prin reglementari tehnice si au la baza criterii specifice.

Art. 9.
Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant, la constructiile noi, si/sau de catre expertul tehnic atestat, la constructiile existente, in scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor sistemului calitatii.

Art. 10.
Categoria si clasa de importanta stabilite pentru o constructie nu se vor modifica decat la schimbarea destinatiei sau in alte conditii care impun aceasta, prin documentatii motivate.

Art. 11.
Investitorii sau proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu proiectantii cerinte superioare celor corespunzatoare categoriei sau clasei de importanta a constructiei.

Art. 1.
Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii in constructii.
Obiectul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor si al interventiilor in timp este evaluarea starii tehnice a constructiilor si nientinerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.

Art. 2.
Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfasurarea activitatilor privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor, se aplica tuturor categoriilor de constructii si este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate: investitori, proiectanti, executanti, proprietari, administratori, utilizatori.

Art. 3.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor reprezinta actiuni distincte, complementare, astfel:
a) urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face in vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau imbunatatirea aptitudinii la exploatare;
c) postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de desfiintare a constructiilor in conditii de siguranta si de recuperare eficienta a materialelor si a mediului.
Toate aceste actiuni se realizeaza prin grija proprietarului.

Art. 4.
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.

Art. 5.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face prin:
- urmarirea curental
- urmarirea speciala.
Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau a urmaririi speciale - perioade, metode, caracterstici si parametri urmariti - se stabilesc de catre proiectant sau expert, in functie de categoria de importanta a constructiilor si de alte caracteristici ale acestora si se includ in cartea tehnica a constructiilor, care va cuprinde, de asemenea, si rezultatele consemriate ale acestor activitati.

Art. 6.
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor, care, corelata cu activitatea de intretinere, are scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora.
Urmarirea curenta se efectueaza, pe toata durata de existenta, asupra tuturor constructiilor, conform legii.

Art. 7.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.
Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de catre personal propriu sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii, cel putin de nivel mediu.

Art. 8.
Urmarirea speciala cuprinde investigatii specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei, stabiliti din faza de proiectare sau in urma unei expertizari tehnice.
Urmarirea speciala se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau fizice interesate, precum si pentru constructii aflate in exploatare, cu evolutie periculoasa sau care se afla in situatii deosebite din punct de vedere al sigurantei.

Art. 9.
Urmarirea speciala se realizeaza, pe o perioada stabilita, pe baza unui proiect sau a unei proceduri specifice, de catre personal tehnic de specialitate atestat.
Urmarirea speciala nu conduce la intreruperea efectuarii urmaririi curente.

Art. 10.
La constatarea, in cursul activitatilor de urmarire curenta sau speciala, a unor situatii care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta exploatarea in conditii de siguranta a constructiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnica.

Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor

Art. 11.
Investitorii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) stabilesc, impreuna cu proiectantul, acele constructii care se supun urmaririi speciale, asigura intocmirea proiectului si predarea lui proprietarilor, instiintand despre aceasta si Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului
b) comunica proprietarilor care preiau constructiile obligatiile care le revin in cadrul urmaririi speciale.

Art. 12.
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, sub toate formele; asigura, dupa caz, personalul necesar; comanda expertizarea constructiilor in cazurile prevazute la art. 10, comanda proiectul de urmarire speciala si comunica instituirea urmaririi speciale la lnspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
b) stipuleaza, in contracte, indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare a acestora, la instrainarea sau la inchirierea constructiilor.

Art. 13.
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) stabilesc, impreuna cu investitorii si/sau cu proprietarii, acele constructii care sunt supuse urmaririi speciale;
b) elaboreaza, pe baza de contract cu proprietarul documentatiile tehnice pentru urmarirea curenta si proiectui de urmarire speciala.

Art. 14.
Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele pentru urmarirea speciala, pana la receptia constructiilor, dupa care le vor preda proprietarului.

Art. 15.
Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor.

Art. 16.
Persoanele care efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala denumite responsabili cu urmarirea comportarii constructiiior, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi cartea tehnica a constructiei, inclusiv jurnalul evenimentelor;
b) sa efectueze urmarirea curenta, iar pentru urmarirea speciala sa supravegheze aplicarea programelor si a proiectelor intocmite in acest sens;
c) sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot determina efectuarea unei expertizari tehnice.

Art. 17.
Interventiile in timp asupra constructiilor au ca scop:
- mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;
- asigurarea functiunilor constructiilor; inclusiv prin extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.
Lucrarile de interventie sunt:
a) lucrari de intretinere, determinate de uzura sau de degradarea normala si care au ca scop mentinerea starii tehnice a constructiilor;
b) lucrari de refacere, determinate de producerea unor degradari importante si care au ca scop mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor;
c) lucrari de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii sau a functiunilor acestora si care se pot realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor.

Art. 18.
Lucrarile de intretinere constau in efectuarea, periodic, a unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale elementelor de constructie - finisaje, straturi de uzura, straturi si invelitori de protectie - sau ale instalatiilor si echipamenteior, inclusiv inlocuirea unor piese uzate.

Art. 19.
Lucrarile de refacere si de modernizare au la baza urmatoarele principii:
a) solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea starii tehnice a constructiilor, inclusiv a cauzelor care au produs degradari, daca este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice;
b) solutiile vor avea in vedere interdependenta dintre constructie - partea existenta - si lucrarile noi care se vor executa atat pe ansamblu, cat si local;
c) aplicarea solutiei preconizate impune verificarea permanenta a starii fizice in detaliu a constructiei, pentru confirmarea ipotezelor avute in vedere la proiectarea lucrarilor de interventie;
d) conditiile deosebite de lucru impun o atentie sporita privind asigurarea calitatii lucrarilor.

Art. 20.
Lucrarile de refacere se realizeaza prin remediere, reparare sau consolidare, pe baza de proiect intocmit potrivit principiilor prevazute la art. 19 si verificat conform prevederilor legale.
In unele situatii, in care constructiile sunt grav afectate, daca inainte de lucrarile de refacere sunt necesare lucrari de sprijiniri provizorii, acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui proiect, intocmit de catre expert sau de catre proiectant, in urma analizarii situatiei.

Art. 21.
Lucrarile de modernizare se realizeaza, de regula, prin reconstructie, putand interveni si reparari sau consolidari, pe baza unui proiect Intocmit si verificat conform prevederilor legale.

Obligatii si raspunderi privind interventiile in timp asupra constructiilor

Art. 22.
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari importante;
b) asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau de modernizare si verificarea tehnica a acestora;
c) asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie, calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati.

Art. 23.
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) elaboreaza, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrari de interventii asupra constructiilor, in conformitate cu prevederile legale;
b) elaboreaza caiete de sarcini si instructiuni speciale pentru lucrarile de interventii, anexe la proiectele elaborate de ei in acest scop, care se introduc in cartea tehnica a constructiei.

Art. 24.
Executantii lucrarilor de interventii asupra constructiilor au obligatia sa respecte pr,evederile din proiectele elaborate in acest scop, luand toate masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor.

Art. 25.
Utilizatorii constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin in cadrul activitatii de interventii in timp asupra constructiilor, in baza contractelor incheiate cu proprietarii.

Art. 26.
Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii incepe o data cu initierea actiunii pentru desfiintarea acelei constructii, care se face:
a) la cererea proprietarului
b) la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autoritatilor administratiei publice locale, in cazurile in care:
- constructia a fost executata fara autorizatie de construire;
- constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere;
- constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol;
- cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfiintarii constructiei.

Art. 27.
La constructiile proprietate publica, decizia de declansare a activitatilor din etapa de postutilizare va fi luata in baza unui studiu de fezabilitate, tinandu-se seama de cazurile prevazute la art. 26, din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea si eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie aprobat potrivit legii.

Art. 28.
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor se efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform legii.

Art. 29.
Elaborarea documentatiei tehnice aferente lucrarilor de desfiintare si executarea lucrarilor respective se efectueaza de agentii economici cu activitate in constructii.

Art. 30.
Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor va cuprinde:
- planul de amplasare a constructiilor - pozitie, dimensiuni, orientare, vecinatati -, cu indicarea constructiei sau a partilor de constructie ce urmeaza a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care sa rezulte destinatia alcatuirea constructiei si functiunile acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare, intocmite la o scara convenabila;
- planurile racordurilor la utilitatile exterioare: apa, canal, energie electrica, energie terniica, gaze, telefon;
- planurile de asigurare si refacere a continuitatii utilitatilor exterioare pentru vecinatati, care ar trebui, eventual sa fie intrerupte la demolarea constructiilor;
- conditii tehnice de calitate;
- detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare si demolare, cuprinzand descrierea detaliata a solutiilor tehnice adoptate, a tuturor operatiunilor necesare si rnasuri de protectie a rnuncii;
- recomandari - la constructiile proprietate publica privind modul de reconditionare a produselor si a elementelor de constructie, recuperate cu ocazia demontarii si demolarii;
- recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele de reintegrare in natura;
- masuri pentru protectia mediului inconjurator, in zona de demolare a constructiiior si in zonele de evacuare a deseurilor;
- devizul lucrarilor de demolare, de reciclare si de utilizare a materialelor rezultate.
Documentatia tehnica pentru lucrarile de postutilizare a constructiilor trebuie verificata de specialistii verificatori de proiecte atestati. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei si stabilitatii cladirile invecinate care pot fi afectate de demolare.

Art. 31.
Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:
- incetarea activitatilor din interiorul constructiei;
- suspendarea utilitatilor;
- asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati;
- evacuarea din constructie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier echipamente.

Art. 32.
Demontarea si demolarea constructiei cuprind urmatoarele faze:
- dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalatii functionale, de finisaj si izolatii;
- demontarea partilor si a elementelor de constructie;
- demolarea partilor de constructie nedemontabile - zidarii, structuri de rezistenta -, inclusiv a fundatiei constructiei;
- dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si a instalatiilor demontate, recuperarea componentelor si a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii;
- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea in natura.

Art. 33.
Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie, rezultate din demontarea si demolarea constructiilor proprietate publica, cuprind urmatoarele faze: reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, in vederea refolosirii, prin operatiuni simple, executate in ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, in sectii de productie specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime in vederea producerii de materiale de constructii;
- pregatirea refolosirii produselor si materialelor de constructii, rezultate din recuperare, reconditionare si reciclare, prin verificarea calitatii acestora si prin organizarea desfacerii lor in depozite de materiale de constructii.

Art. 34.
Reintegrarea in natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde urmatoarele faze:
- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural in zonele de folosire a deseurilor, prin taluzari adecvate si lucrari de protectie afererite, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plaritatiilor.

Obligatii si raspunderi privind postutilizarea constructiilor

Art. 35.
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa asigure fondurile necesare pentru proiectarea si executarea lucrarilor;
b) sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare de la autoritatile competente;
c) sa incredinteze executarea lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor unor persoane fizice sau juridice autorizate in constructii;
d) sa urmareasca respectarea conditiilor de calitate stabilite, precum si reconditionarea si reciclarea in grad cat mai ridicat a materialelor si a produselor rezultate din demontarea si demolarea constructiei.

Art. 36.
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa elaboreze, pe baza de contract incheiat cu proprietarii, documentatia tehnica aferenta lucrarilor de demolare, reciclare si utilizare a materialelor rezultate;
b) sa asigure, prin solutiile tehnice si tehnologice de demontare si demolare adoptate, respectarea prevederilor din avize si din autorizatia de desfiintare, a conditiilor tehnice de calitate corespunzatoare, precum si un grad cat mai ridicat de recuperare, reconditionare si reciclare a materialelor si a produselor rezultate din demontare si demolare;
c) sa asigure asistenta tehnica solicitata de proprietar pentru aplicarea solutiilor din proiect.

Art. 37.
Executantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa inceapa executarea lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de desfiintare si a documentatiei tehnice verificate;
b) sa respecte prevederile din documentatia tehnica aferenta si din autorizatia de desfiintare;
c) sa realizeze conditiile de calitate prevazute in documentatia tehnica;
d) sa instruiasca personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor si operatiunilor, precum si asupra masurilor de protectie a muncii;
e) sa ia masurile de protectie a vecinatatilor, prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, a degajarilor mari de praf, precum si prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinatati.

Art. 38.
Activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor si interventii in timp si cea privind postutilizarea constructiilor se vor executa cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va lua masuri pentru imbunatatirea reglementarilor existente privind:
a) instructiunile-cadru pentru urmarirea comportarii in exploatare si interventiile in timp asupra constructiilor;
b) instructiunile tehnice pentru urmarirea comportarii in exploatare si interventiile in timp privind diferite categorii de constructii, alcatuite din diferite materiale;
c) indrumatoare tehnice privind metode, procedee, aparatura si echipamente specifice, recomandate pentru activitatile de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor si interventii in timp asupra acestora;
d) instructiuni tehnice privind demolarea partiala sau totala a constructiilor.

Art. 39.
Organele administratiei publice centrale vor lua masuri ca unitatile specializate de profil sa revizuiasca instructiunile tehnice in vigoare privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor si interventii in timp, pentru categoriile de constructii si lucrari de constructii specifice domeniului lor de activitate.

Art. 40.
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului regulament se fac de catre lnspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 41.
Finantarea activitatilor prevazute in acest regulament se face potrivit prevederilor legale.

Art. 42.
Incalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale si/sau penale, conform legilor in vigoare.

Art. 1.
Agrementul tehnic este aprecierea tehnica favorabila, concretizata intr-un document scris, asupra aptitudinii la utilizare, in conformitate cu cerintele legii calitatii in constructii, a unor noi produse, procedee sau echipamente, denumite in continuare produse, pentru care nu exista si nu pot fi inca elaborate standarde nationale sau alte reglementari oficiale: normative, standarde de ramura proiecte-tip aprobate. Agrementul tehnic este o componenta a sistemului calitatii in constructii, instituit prin lege.

Art. 2.
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut, metodologice si de organizare privind agrementul tehnic.

Art. 3.
Existenta agrementului tehnic, elaborat conform prevederilor prezentului regulament, constituie o conditie obligatorie pentru furnizarea si utilizarea produselor noi pentru constructii.
Produsele care provin din tari dezvoltate industrial si au la baza reglementari tehnice sau agremente tehnice nationale vor fi tratate corespunzator in cadrul actiunii de elaborare a agrementelor tehnice, prin luarea in considerare aprevederilor din documentele respective, cu adaptarile impuse de conditiile seismice, climatice sau de alta natura din tara noastra.

Art. 4.
Agrementele tehnice se elibereaza de organismele abilitate, stabilite prin prezentul regulament, la solicitarea fabricantilor sau a furnizorilor Imputerniciti de acestia, la care se pot asocia si agenti economiei executanti de lucrari de constructii.
Agrementele tehnice se elibereaza numai pentru produse bine definite sub aspectui alcatuirii, formei si caracteristicilor si ale caror realizare si punere in opera pot fi asigurate de catre fabricanti si executanti in conditii de garantare a mentinerii in timp a caracterisiicilor respective, daca utilizarea si modul de punere in opera sunt conforme cu cele precizate de solicitanti si cuprinse in agrementul tehnic.
Prin produse pentru constructii se intelege produsele incorporate in constructii (inclusiv instalatiile aferente acestora), dar nu si cele incorporate in instalatii si echipamente tehnologice de productie.

Art. 5.
Nu pot forma obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentatii tehnice de conceptie - proiecte - ale unor produse, fara a fi insotite de rezultate si dovezi obiective ale realizarii fizice, incercarii si experimeritarii lor, care sa demonstreze indeplinirea cerintelor specificate.

Art. 6.
Agrementele tehnice nu implica nici o garantie din partea statului sau a organismelor care le-au eliberat si nici nu ii absolva pe furnizori sau pe utilizatori de resporisabilitatile ce le revin conform reglementarilor aplicabile.

Art. 7.
Produsele pentru care s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse si activitatii de certificare de conformitate, conform reglementarilor In vigoare, sistemul de certificare fiind precizat explicit in agrementul tehnic.

Art. 8.
Agrementele tehnice se acorda pe o perioada de valabilitate limitata, de regula pana la 5 ani, in functie de natura si de gradul de noutate al produselor respective, in conformitate cu regulile de procedura stabilite.

Art. 9.
Prevederile prezentului regulament se aplica, dupa caz, tuturor agentilor economici care fabrica, furnizeaza sau comercializeaza noi produse pentru constructii, provenite din productia interna sau din import precum si investitorilor, proiectantilor, executantilor, proprietarilor si utilizatorilor constructiilor la care se prevede folosirea produselor respective.
Pentru recunoasterea, in tarile membre ale Uniunii Europene de Agrement Tehnic in constructii, a agrementelor tehnice romanesti, acestea trebuie sa fie eliberate in conditiile precizate de acest organism european.

Art. 10.
Definitiile principalilor termeni utilizati in textul regulamentului sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.

Art. 11.
La elaborarea agrementelor tehnice se au in vedere urmatoarele obiective principale:
a) fundamentarea agrementului tehnic prin:
- analizarea documentelor de referinta ale produselor, sub aspectul definirii caracteristicilor acestora, precum si al stabilirii modului si a conditiilor de utilizare necesare satisfacerii cerintelor pentru donneniul prevazut:
- aprecierea, pe baza cunoasterii stiintifice si practice - examinari, calcule, experimentari de laborator sl insitu a aptitudinii la utilizare si a durabilitatii produseior respective.
b) furnizarea, prin documentele agrementului tehnic, a unei opinii autorizate si a unor informatii pertinente si corecte asupra modului de fabricare, de punere in opera si de utilizare, precum si asupra comportarii previzibile in exploatare a noilor produse folosite la constructiile realizate cu acestea, care sa permita persoanelor juridice si persoanelor fizice implicate sa ia decizii si sa-si asume responsabiiitati in deplina cunostinta de cauza, pentru alegerea si utilizarea produselor respective;
c) evaluarea fabricantilor in ceea ce priveste dotarea, experienta acestora si organizarea controlului pe fluxul de fabricatie, ca prernise pentru garantarea calitatii si constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate;
d) asigurarea obiectivitatii si neutralitatii in acordarea agrementului tehnic, printr-o apreciere echilibrata, tinandu-se seama de interesele tuturor partilor implicate;
e) promovarea progresului tehnic in constructii, in conditiile respectarii cerintelor de performanta pentru constructiile in care se folosesc produsele ce formeaza obiectul agrementului tehnic.

Art. 12.
Documentele agrementului tehnic sunt:
a) Agrementul tehnic propriu-zis, care cuprinde trei parti:
- definirea succinta a produsului - descriere si identificare;
- agrementul tehnic - domeniile de utilizare acceptate; aprecieri asupra.produsului, conditii privind conceptia, fabricarea si punerea in opera, conditii privind asigurarea calitatii; concluzii, durata de valabilitate;
- remarci complementare ale grupei specializate.
b) Dosarul tehnic, care cuprinde:
- documentatia de referinta privind produsul, inclusiv piese desenate, intocmita de solicitant si verificata de elaborator;
- documentele privind rezultatele activitatilor de apreciere a produsului: buletine de incercari, rapoarte privind experimentarile
- documente privind evaluarea unitatii producatoare daca este cazul;
- extrase din procesul-verbal al sedintei de deliberare a grupei specializate.
c) Anexe, dupa caz.

Art. 13.
La elaborarea agrementelor tehnice se va avea in vedere modul in care fabricarea si punerea in opera a produselor respective conditioneaza calitatea lucrarilor, astfel:
a) daca un produs este fabricat in mai multe unitati de productie ale aceleiasi firme, se elibereaza un singur agrement tehnic acelei firme, ca titular, urmand ca gradul de extindere a evaluarii prevazute la art. 11 lit. c) sa fie stabilit de grupa specializata, dupa caz;
b) daca punerea in opera a produsului sau conditiile legate de o anumita lucrare conditioneaza calitatea lucrarilor si, deci, trebuie sa faca obiectul agrementului tehnic, titulari vor fi atat fabricantul sau furnizorul imputernicit de acesta, cat si executantul, cu precizarea lucrarii la care se utilizeaza produsul, daca este cazul, fiind necesara extinderea agrementului tehnic pentru un alt executant sau dupa caz, pentru o alta lucrare;
c) daca punerea in opera a produsului se face cu mijloace traditionale, care nu fac obiectul agrementului tehnic, executantul nu este implicat in agrementul tehnic, titularul avand libertatea de a impune conditii acestuia.

Art. 14.
Activitatea privind agrementul tehnic in constructii este condusa de Comisia de agrement tehnic in constructii, infiintata pe baza prevederilor prezentului regulament, si se desfasoara in cadrul grupelor specializate ale acestei comisii si al organismelor de agrement tehnic, atestate in acest scop.

Art. 15.
Activitatea privind agrementul tehnic in constructii se desfasoara in conformitate cu prevederile prezentului regulament si ale documentelor interne specifice privind:
a) organizarea si functionarea Comisiei de agrement tehnic in constructii si a grupelor specializate;
b) instrumentarea solicitarilor de agrement tehnic si procedurile de elaborare si acordare a agrementelor tehnice sau de schimbare a statutului acestora;
c) atestarea organismelor de agrement tehnic si a grupelor specializate.

Art. 16.
Comisia de agrement tehnic in constructii este alcatuita din reprezentanti ai tuturor partilor interesate, avand componenta, numarul si modul de reprezentare stabilite in anexa la prezentul regulament.

Art. 17.
Grupele specializate, infiintate prin decizia Comisiei de agrement tehnic in constructii, ca formatiuni ale acesteia, se organizeaza pe domenii de specialitate corespunzatoare unor familii de produse.
Grupele specializate sunt alcatuite din specialisti din domeniul de specialitate aferent. Aceste grupe functioneaza pe langa organismele de agrement tehnic, care surit unitati de cercetare-proiectare sau alte unitati cu profil similar atestate de Comisia de agrement tehnic in constructii, pentru domeniile de specialitate corespunzatoare profilului grupelor specializate respective.

Art. 18.
Grupele specializate realizeaza activitatile legate de elaborarea agrementelor tehnice conform prevederilor mentionate la art. 11, precum si supravegherea privind mentinerea calitatii produselor respective si urmarirea comportarii in exploatare a acestora.

Art. 19.
Agrementele tehnice se elaboreaza pe baza procedurilor si a ghidurilor pentru agremente tehnice, avizate de grupele specializate, pe domenii, si aprobate de Comisia de agrement tehnic in constructii.
Ghidurile pentru agremente tehnice si alte documente normative in domeniu, elaborate in cadrul Uniunii Europene, vor putea fi folosite numai cu conditia adaptarii la situatiile specifice din Romania, mai ales in ceea ce priveste protectiaoantiseismica si conditiile climatice.

Art. 20.
Incercarile necesare pentru elaborarea agrementelor tehnice se stabilesc de grupele specializate care instrumenteaza solicitarile de agrement tehnic si se efectueaza in laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor legale.
In unele cazuri justificate, aprecierea aptitudinii pentru utilizare poate fi conditionata de realizarea prealabila a unei lucrari experimentale, in conditiile stabilite de grupa specializata si precizate in avizul tehnic de experimentare elaborat de aceasta.

Art. 21.
Grupa specializata poate efectua, dupa caz, inspectii la producator, cu acordul acestuia, pentru a constata conditiile de fabricatie a produselor care fac obiectul solicitarii de agrement tehnic.

Art. 22.
Dupa acordarea agrementelor tehnice, in perioada de valabilitate, in statutul acestora pot interveni urmatoarele schimbari:
a) prelungirea valabilitatii, care trebuie ceruta de detinator cu cel putin 3 luni inainte de expirarea perioadei de valabilitate;
b) revizuirea agrementului tehnic, la initiativa detinatorului - ca urmare a modificarilor aduse produsului, tehnologiei de fabricatie sau domeniului de utilizare - sau a grupei specializate care l-a elaborat - ca urmare a constatarii unor neconformitati;
c) extinderea agrementului tehnic, care reprezinta nominalizarea si a unui alt titular sau a altui domeniu, cu acordul titularuiui, pentru un produs pentru care s-a elaborat un agrement tehnic;
d) suspendarea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate sau la propunerea altor factori implicati, cu avizul grupei specializate si cu aprobarea Comisiei de agrement tehnic in constructii, in cazul in care se constata nerespectarea caracteristicilor, a conditiilor de fabricatie si de utilizare sau comportarea necorespunzatoare in exploatare a produselor. Suspendarea se notifica in scris detinatorului, care poate supune Comisiei de agrement tehnic in constructii, dupa eliminarea cauzelor de suspendare, intr-un interval de timp rezonabil, o cerere de reexaminare a cazului, care sa conduca la revizuirea agrementului tehnic respectiv;
e) retragerea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate, in cazul in care, cu ocazia revizuirii sau reexaminarii dupa suspendare, se constata situatii care conduc la aceasta decizie. Retragerea se supune aprobarii Comisiei de agrement tehnic in constructii.
Lucrarile la care s-au utilizat produse avand agrementul tehnic suspendat sau retras ulterior punerii in opera vor fi analizate de proiectant, care va decide mentinerea lor sau schimbarea solutiei.

Art. 23.
Detinatorul agrementului tehnic si grupa specializata care l-a elaborat vor urmari corriportarea in exploatare a produsului respectiv pentru a putea fundamenta propunerea de a reglementa ca traditional produsul in cauza sau de a prelungi ori de a schimba statutul acelui agrement tehnic.

Art. 24.
Comisia de agrement tehnic in constructii are urmatoarele atributii si obligatii:
a) infiintarea grupelor specializate si atestarea organismelor de agrement tehnic;
b) stabilirea strategiei generale privind agrementul tehnic in constructii;
c) elaborarea si aprobarea documentelor interne specifice, prevazute la art. 15, si publicarea celor privind instrumentarea solicitarilor de agrement tehnic;
d) aprobarea ghidurilor pentru agremente tehnice, in urma avizarii acestora in grupele specializate pe domenii;
e) asigurarea colaborarii cu Institutul Roman de Standardizare pe linia elaborarii standardelor pentru produsele confirmate sub aspectul aptitudinii la utilizare in perioada de valabilitate a agrementelor tehnice;
f) evaluarea periodica a activitatii in raport cu strategia stabilita si cu evolutia pe plan european si luarea de masuri in conseclnta;
g) pastrarea secretului profesional asupra informatiilor legate de agrementele tehnice;
h) publicarea listei grupelor specializate, a organismelor de agrement tehnic, a agrementelor tehnice, precum si a documentelor prevazute la lit. b) si d);
i) reprezentarea nationala in relatiile cu organisme de profil din strainatate.

Art. 25.
Cheltuielile privind exercitarea atributiilor Comisiei de agrement tehnic in constructii se suporta, conform prevederilor art. 40 din Legea 10/1995, din fondurile pentru controlul statului.

Art. 26.
Fabricantii si furnizorii, imputerniciti de acestia, de produse care intra sub incidenta acestui regulament, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa solicite comlsiei de agrement tehnic in constructii elaborarea agrementului tehnic pentru produse noi, in conditiile prezentului regulament;
b) sa furnizeze grupelor specializate care elaboreaza agrementele tehnice toate datele si informatiile necesare privind produsele respective;
c) sa faciliteze si sa asigure grupelor specializate si organismelor de agrement tehnic conditiile pentru desfasurarea tuturor activitatilor necesare in elaborarea agrementului tehnic, intre care:
- examinarea si evaluarea unitatilor de productie sub aspectul dotarii, al stapanirii proceselor de fabricatie, precum si al asigurarii calitatii produselor;
- efectuarea verificariior si incercarilor sau, dupa caz, a lucrarilor experimentale, conform prevederilor art. 20;
- efectuarea urmaririi comportarii in exploatare pe durata de valabilitate;
d) sa raspunda solidar cu executantii lucrarilor, conform legii, pentru viciile ascunse cauzate de calitatea necorespunzatoare a produselor furnizate, puse in lucrare, cu respectarea conditiilor stabilite de fabricanti sau furnizori;
e) sa suporte cheltuielile generate de elaborarea agrementelor tehnice, in conformitate cu prevederile legale.

Art. 27.
Investitorii, proiectantii, executantii de lucrari de constructii, proprietarii si utilizatorii au dupa caz, obligatia de a prevedea in proiecte si de a utiliza produsele care intra sub incidenta prezentului regulament, numai daca acestea au agremente tehnice valabile si in conformitate cu prevederile din acestea.

Art. 28.
Organismele de agrement tehnic atestate au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa indeplineasca in permanenta criteriile organizatorice, tehnice si deontologice pe baza carora au fost atestate, in conformitate cu documentele si cu procedurile aplicabile;
b) sa asigure functionarea grupelor specializate si sa realizeze activitatile legate de elaborarea agrementelor tehnice si de urmarire a comportarii produselor in exploatare, pe baza de contracte incheiate cu solicitantii acestora.

Art. 29.
Grupele specializate au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa indeplineasca in permanenta criteriile organizatorice, tehnice si deontologice avute in vedere la infiintare;
b) sa asigure colaborarea specialistilor sau a unor unitati specializate pentru rezolvarea competenta a activitatilor de elaborare a agrementelor tehnice;
c) sa participe la actiunile de evaluare privind produsele pentru care au elaborat agremente tehnice.

Art. 30.
Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului regulament la fabricantii si furnizorii mentionati la art. 26 se efectueaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin lnspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 31.
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.

Art. 32.
Agrementul tehnic nu acorda titularului dreptul exclusiv de producere ori de comercializare a produsului pentru care a fost eliberat.

Art. 33.
Referirea la un agrement tehnic in corespondenta comerciala, in anunturi publicitare sau in contracte va mentiona numarul si data aprobarii lui.
Reproducerea agrementului tehnic nu se va face decat integral.

Comisia de agrement tehnic in constructii se compune din:
- presedinte;
- vicepresedinte;
- secretar;
- membrii:
2 reprezentanti ai Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;
2 reprezentanti ai Ministerului Industriei si Comertului;
2 reprezentanti ai Ministerului Transporturilor;
1 reprezentant al Ministeruiui Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;
1 reprezentant al Ministerului Cercetarii si Tehnologiei;
1 reprezentant al Institutului Roman de Standardizare;
1 reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;
1 reprezentant al Inspectoratului general al corpului pompierilor militari;
1 reprezentant al Institutului de igiena;
1 reprezentant al Universitatii tehnice de constructii Bucuresti;
7 reprezentanti ai organismelor de agrernent tehnic atestate;
2 reprezentanti ai asociatiilor patronale si profesionale in constructii;
6 reprezentanti ai producatorilor de materiale de constructii, executantilor si ai proiectantilor de constructii.

Pesedintele, vicepresedintele, secretarul si membrii comisiei sunt numiti prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, pe baza propunerilor primite din partea ministerelor si a celorlalte organisme reprezentate.
Secretariatul Comisiei de agrement tehnic in constructii este asigurat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Art. 1.
Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii reprezinta componenta sistemului calitatii in constructii, prin care li se recunoaste oficial acestor laboratcare competenta tehnica si li se aa dreptul de a emite documente valabite si recunoscute potrivit domeniilor si competentelor legale stabilite.

Art. 2.
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii.
In contextul prezentului regulament prin incercari se intelege si analizele sau alte activitati specifice ale laboratoarelor, care constituie domeniul definit explicit la autorizare sau la acreditare.

Art. 3.
Laboratoarele de incercari in constructii, autorizate, au competenta, in domeniile autorizate, pentru incercari in vederea controlului si atestarii calitatii in constructii, astfel:
a) laboratoarele de gradul I au competenta atat pentru controlul interior, cat si pentru controlul exterior - de secunda parte sau terta parte, precum si pentru activitati necesare pentru expertizarea tehnica a constructiilor, urmarirea comportarii in exploatare;
b) laboratoarele de gradul II au competenta pentru controlul interior, pentru controlul exterior de secunda parte si, in anumite conditii precizate explicit in autorizare, pentru controlul exterior de terta parte;
c) laboratoarele de gradul III au competenta numai pentru controlul interior.

Art. 4.
Labobatoarele de incercari in constructii, acreditate, au, pentru domeniile acreditarii, urmatoarele competente:
a) de a efectua incercari pentru scopuri de reglementare, spre exemplu: agremente tehnice, certificarea de conformitate;
b) de a efectua activitati de secunda parte sau terta parte pentru controlul si atestarea calitatii in constructii, pentru expertizari tehnice.
Acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii le asigura acestora recunoasterea de catre organismele nationale din alte tari sau internationale, potrivit relatiilor de reciprocitate stabilite.

Art. 5.
Documentele emise de laboratoarele de incercari in constructii sunt valabile numai in conditiile in care:
a) laboratoarele emitente sunt autorizate sau acreditate si autorizarea sau acreditarea este valabila;
b) documentele sunt emise pentru domeniile prevazute la autorizare sau acreditare.
Referirea la aceste documente se face potrivit competentelor stabilite.

Art. 6.
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.

Art. 7.
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii, conform prezentului regulament, are urmatoarele obiective principale:
a) instituirea sistemului national de autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii, prin care:
- se adopta criterii si proceduri de evaluare unitare;
- se stabilesc competentele legale;
- se evalueaza, periodic, activitatea laboratoarelor si rezultatele acesteia.
b) asigurarea competentelor tehnice necesare, la toate nivelurile, pentru controlul si atestarea calitatii - la executarea constructiilor, urmarirea comportarii iri timp, expertizare, precum si in alte cazuri.

Art. 8.
Acreditarea laboratoarelor de incercari reprezinta recunoasterea oficiala a competentei acestora de a efectua anumite incercari sau tipuri de incercari printr-un sistem de acreditare care are propriile saie reguli de procedura si conducere pentru efectuarea acreditarii.
Acreditarea se face pe baza criteriilor de acreditare, care trebuie sa fie cel putin cele prezentate in Standardul SR EN 45001.

Art. 9.
Autorizarea si acreditarea au in vedere urmatoarele elemente principaie privind laboratoarele de incercari in constructii:
a) organizarea si statutul juridic;
b) impartialitatea, independenta si integritatea;
c) competenta tehnica - conducerea si organizarea interna, personaiul, localul si echipamentele; procedurile de lucru; sistemul calitatii.

Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii

Art. 10.
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii se face, la solicitarea acestora, de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, care constituie an acest scop:
- Comisia centrala de autorjzare, care autorizeaza laboratoare de gradul I;
- Comisii judetene de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul II si de gradul III.

Art. 11.
Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene de autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii este prevazuta in documentele privind organizarea si modul de activitate ale comisiilor de autorizare.

Art. 12.
Membrii comisiilor de autorizare se numesc pe o perioada de 4 ani, dupa cum urmeaza:
- prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, pentru Comisia centrala de autorizare;
- prin dispozitii ale Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, pentru comisiile judetene de autorizare.

Art. 13.
Organizarea si functionarea sistemuldi national de autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii are la baza:
a) documentele privind organizarea si modul de activitate ale comisiilor de autorizare;
b) documentele privind criteriile avute in vedere pentru autorizare, procedurile de autorizare, precum si pe cele privind supravegherea si statutul autorizarii: acordare, mentinere, suspendare, anulare, inclusiv controlul documentelor intocmite si al inregistrarilor privind aceste activitati;
c) documentele privind atestarea si modul de lucru ale auditorilor, pentru evaluarea laboratoarelor de incercari in constructii in vederea autorizarii.

Art. 14.
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii cuprinde, in principal, urmatoarele activitati:
a) cererea pentru autorizare, inaintata de laboratorul de incercari catre comisie, potrivit gradului solicitat, in care se precizeaza domeniul clar definit;
b) analizarea de catre comisie a informatiilor privind laboratorul solicitant, furnizate de acesta prin completarea unui chestionar de informare si autoevaluare;
c) evaluarea la fata locului, de catre auditori atestati numiti de comisie si acceptati de laboratorul solicitant;
d) analizarea documentatiei pentru evaluare - cerere chestionar de informare si autoevaluare, informatii culese in timpul evaluarii, raportul asupra rezultatului evaluarii - stabilirea concluziilor cu privire la satisfacerea criteriilor de autorizare de catre laboratorul solicitant;
e) formularea si eliberarea deciziei de autorizare sau de respingere;
f) supravegherea laboratoarelor autorizate prin reevalu are la intervale specificate si mentinerea sau modificarea dupa caz, a statutului autorizarii - suspendare, anulare.

Art. 15.
Autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii poate fi limitata in timp si poate fi insotita de anumite conditii.

Art. 16.
Laboraloarele solicitante au dreptul de a fi audiate inainte de luarea unei decizii privind respingerea sau modificarea statutului autorizarii.
Eventualele litigii se rezolva, definitiv, de catre Comisia centrala de autorizare.

Art. 17.
Documentele privind organizarea si functionarea sistemului national de autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii, prevazute la art. 13. se elaboreaza de catre Inspectia de stat in constructii lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului si se aproba prin ordin al ministruiui Fucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
Acreditarea laboratoarelor de i~ncercari in constructii.

Art. 18.
Acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii se face, la solicitarea acestora, de catre organisme de acreditare recunoscute, conform metodei si procedurilor de evaluare si acreditare ale acestora, pe baza standardelor SR EN 45001; SR EN 45002; SR EN ISO seria 9000 si a celorlalte reglementari aplicabile.

Art. 19.
Laboratoarele de Incercari in constructii, acreditate, vor transmite Comisiei centrale de autorizare o copie de pe documentul de acreditare, instiintand-o si despre toate modificarile intervenite In statutul acestei acreditari.

Art. 20.
Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului are urmatoarele atributii si raspunderi:
a) sa organizeze sistemul national de autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii prin:
- infiintarea comisiilor de autorizare, conform prevederilor art. 10-12
- elaborarea si aprobarea documentelor de organizare si functionare a sistemului, prevazute la art. 13;
b) sa asigure functionarea sistemului si sa il evalueze periodic;
c) sa asigure evidenta, prin Comisia centrala de autorizare, si sa publice periodic:
- lista auditorilor recunoscuti;
- lista laboratoarelor autorizate si a celor acreditate inclusiv modificarile intervenite in statutul acestora;
- informatii privind criteriile de autorizare, procedurile, taxele, tarifele si altele din domeniul activitatii de autorizare.
d) sa asigure relatiile cu organismele de acreditare si cu alte institutii si organizatii din domeniu: institutul Roman de Standardizare, asociatii profesionale.

Art. 21.
Comisia centrala si comisiile judetene de autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa respecte prevederile documentelor de organizare si functionare, precum si celelalte reglementari legale aplicabile;
b) sa asigure atat prin personalul propriu, cat si prin auditorii atestati cu care colaboreaza:
- impartialitatea deciziilor luate si respectarea criteriilor deontologice;
- confidentialitatea datelor prezentate de laboratoarele de incercari in constructii si a constatarilor proprii;
c) sa puna la dispozitie laboratoarelor solicitante, contra cost, documentatia privind criteriile si procedurile de autorizare;
d) sa asigure comunicarea cu laboratoarele de incercari atat in perioada de evaluare, cat si in cea de supraveghere, cu privire la deciziile iuate privind autorizarea;
e) sa participe la evaluarea sistemului de autorizare a laboratoarelor de incercari in constructii.

Art. 22.
Laboratoarele de incercari in constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi, inainte de autorizare sau de acreditare:
a) sa se informeze asupra criteriilor stabilite prin autorizare si acreditare si sa asigure indeplinirea lor;
b) sa faca demersurile necesare pentru autorizare sau acreditare, dupa caz;
c) sa furnizeze toate datele si informatiile cerute pentru autorizare sau acreditare;
d) sa faciliteze si sa asigure conditiile necesare pentru evaluarea la fata locului, de catre auditori imputerniciti, acceptati, conform procedurilor cunoscute;
e) sa achite, la termenele stabilite, taxele pentru cerere, evaluare si pentru alte servicii legate de autorizare sau de acreditare;
f) sa implementeze, dupa caz, sistemul de asigurare a calitatii si sa aplice prevederile acestuia.

Art. 23.
Laboratoarele de incercari in constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi, dupa autorizare sau acreditare:
a) sa se conformeze permanent conditiilor avute in vedere la autorizare sau la acreditare;
b) sa asigure conditiile necesare desfasurarii activitatilor de supraveghere;
c) sa declare ca sunt autorizate sau acreditate numai pentru serviciile de incercare pentru care li s-a acordat autorizarea sau acreditarea;
d) sa nu foloseasca autorizarea sau acreditarea intr-un asemenea mod, incat sa compromita reputatia organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea;
e) sa nu mai faca uz de autorizare sau acreditare la incetarea sau suspendarea acesteia si sa instiinteze clientii despre aceasta;
f) sa informeze imediat organismele care au acordat autorizarea sau acreditarea, asupra oricaror schimbari survenite fata de conditiile avute in vedere la acordarea autorizarii sau a acreditarii;
g) sa stabileasca cu clientii limitele de utilizare a documentelor emise, avand in vedere urmatoarele puncte de vedere:
- aceste documente nu constituie sau nu implica, prin ele insele, o aprobare a produsului de catre organismul care acorda autorizarea sau acreditarea sau de catre oricare alt organism;
- aceste documente nu vor fi utilizate, in totalitate sau partial, in scopuri de promovare sau publicitate, si nu vor fi reproduse partial, fara acordul laboratoarelor sau, dupa caz, al organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea.

Art. 24.
Persoanele juridice si fizice implicate in activitatea de constructii - investitori, proprietari, utilizatori, proiectanti, experti, furnizori, executanti -, precum si organismele de inspectie si control au obligatia de a lua in considerare numai documentele emise de laboratoarele de incercari in constructii, autorizate sau acreditate.

Art. 25.
Controlul respectarii prevederilor prezentului regulament se face de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 26.
Incalcarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.

Art. 27.
Cheltuielile ocazionate de autorizare si acreditare sunt suportate de laboratoarele de incercari sn constructii solicitante.

Art. 1.
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii constituie o componenta a sistemului calitatii in acest domeniu, prin care se demonstreaza ca produsele respective prezinta caracteristici de calitate controlate, conforme cu documentele de referinta, si care permite aprecierea aptitudinii la utilizare si garanteaza, cu o probabilitate acceptabila, ca prin folosirea acestor produse se pot realiza cerintele prescrise pentru constructiile respective.

Art. 2.
Certificarea de conformitate a calitatii constituie o conditie obligatorie pentru furnizarea si utilizarea produselor pentru constructii, destinate urmatoarelor categorii de constructii sau lucrari:
- constructiile din categoria de importanta exceptionala sau deosebita, definite conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
- lucrari publice finantate din bugetul de stat sau din bugetele administratiilor locale si din credite garantate de stat;
- lucrari la care utilizarea acestor produse conditioneaza realizarea cerintelor esentiale, indiferent de categoria de importanta a acestora, de provenienta fondurilor de investitii aferente sau de natura proprietatii asupra constructiilor respective.
In cazurile prevazute la alin. 1 se interzice folosirea produselor fara certificarea de conformitate a calitatii acestora.

Art. 3.
Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut, metodologice si de organizare, ale actiunii de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii.

Art. 4.
Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor agentilor economici care fabrica sau furnizeaza produse pentru constructii, materiale si elemente de constructii, instalatii si echipamente, proveriite din productia interna sau din import, precum si investitorilor, proiectantilor, executantilor, proprietarilor si utilizatorilor constructiilor la care se prevede folosirea produselor respective.
Prevederile prezentului regulament se refera la toate produsele identificate prin documente, atat la cele traditionale, care fac obiectul unor standarde sau specificatii tehnice, cat si la cele noi, utilizate pe baza unor agremente tehnice, folosite la lucrarile de constructii noi, precum si in timpul perioadei de exploatare a constructiilor existente, care fac parte din categoriile mentionate la art. 2, pentru lucrari de interventie - reparatii, consolidari, modernizari.

Art. 5.
Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sunt definiti in Glosarul de termeni privind sistemul calitatii in constructii.

Art. 6.
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii se aplica prin doua sisteme principale de certificare:
a) certificarea de conformitate a calitatii produselor de catre un organism de certificare acreditat;
b) declaratia de conformitate a calitatii produselor, data de furnizor fie pe baza controlului/incercarilor efectuate de un organism de certificare sau de un laborator de incercari, acreditate, fie pe proprie raspundere.
Detalierea privind alegerea si aplicarea sistemelor, sub aspectul metodelor de control, la diferite categorii de produse sunt specificate in norme metodologice aprobate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Aceste norme metodologice tin seama de prevederile prezentului regulament, de standardele SR EN 45011 si SR EN 45014 si iau in considerare:
- importanta rolului produselor in realizarea cerintelor esentiale, mai ales a celor care au legatura cu siguranta - rezistenta si stabilitatea, siguranta la foc si in exploatare, sanatatea oamenilor si protectia mediului;
- natura produselor;
- incidenta pe care variabilitatea caracteristicilor produselor o poate avea asupra capacitatii acestora de a indeplini functiile pentru care sunt destinate;
- probabilitatea aparitiei defectelor la fabricarea produselor.

Art. 7.
Certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii cuprinde urmatoarele elemente principale:
a) identificarea si analizarea produselor supuse certificarii, sub aspectul definirii lor complete in ceea ce priveste structura, compozitia, forma, alcatuirea si toate caracteristicile de calitate exprimate, pe cat posibil, in termeni de performanta, in raport cu prevederile din documentele de referinta - standarde, proiecte-tip, agremente tehnice sau specificatii tehnice invocate de producator;
b) examinarea si evaluarea agentului economic producator sau furnizor, in ceea ce priveste dotarea si experienta acestuia, ca premise pentru garantarea calitatii si a constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate, precum si in ceea ce priveste implementarea sistemului propriu de conducere si de asigurare a calitatii;
c) efectuarea activitatilor aferente metodelor de control al conformitatii din cadrul sistemului de certificare stabilit inspectii, incercari, supraveghere;
d) confirmarea modului, a conditiilor si a domeniului de folosire, prevazute in documentele de referinta ale produselor certificate, pentru a se putea face aprecierea aptitudinii de utilizare in constructii a acestor produse;
e) elaborarea documeritelor de certificare, corespunzatoare sistemului de certificare adoptat.

Art. 8.
Sistemele de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, aplicate de organismele de certificare acreditate, pe baza prevederilor prezentului regulament, confera producatorilor sau furnizorilor acestor produse dreptul de a aplica o marca de conformitate.
Marca de conformitate, aplicata de producator sau de furnizor, atesta ca produsele respective sunt conforme cu specificatiile tehnice din documentele de referinta sau din alte documente aplicabile si ca sunt apte pentru utilizare in constructii, prezentand caracteristici care fac ca lucrarile la care surit folosite sa satisfaca cerintele prevazute de lege.
Dreptul de utilizare a marcii de conformitate se acorda numai de catre un organism de certificare acreditat, in conditiile stabilite printr-un regulament de utilizare a marcii de conformitate respective.

Art. 9.
Pentru categoriile de produse care au o slaba incidenta asupra realizarii cerintelor esentiale in constructii si care sunt utilizate la constructii de irnportanta normala sau redusa definite conform Regulamentului pentru stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, se vor adopta un sistem si metode mai simple de certificare, specificate in normele metodologice.

Art. 10.
Actiunea de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii cuprinde, in totalitate sau in parte, in functie de sistemul si metodele aplicabile produselor respective, urmatoarele activitati:
a) activitati pregatitoare privind solicitarea certificarii si furnizarea tuturor documentelor, datelor si informatiilor necesare, referitoare la agentii economici producatori si la produsele respective, stabilirea sistemului de certificare adecvat si a metodelor de control aferente, in functie de natura si destinatia produselor; stabilirea programului actiunii de certificare si perfectare a contractelor aferente;
b) desfasurarea procesului de certificare, pe faze, conform sistemului de certificare adoptat; evaluarea produselor pe baza de incercari initiale; auditul documentatiei prezentate de producator si auditul la fata locului, pentru controlul proceselor de fabricatie; acordarea certificarii; audituri de supraveghere.

Art. 11.
Toate aceste actiuni si activitati se efectueaza in conformitate cu prevederile normelor metodologice si pe baza de proceduri tehnice specifice ale organismului de certificare.

Art. 12.
Rezultatele actiunii de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii se consemneaza in documentele corespunzatoare sistemelor de certificare adoptate: certificate de conformitate sau declaratii de conformitatea

Art. 13.
Organismele de certificare, care efectueaza certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, trebuie sa indeplineasca criteriile generale specificate in standardul SR EN 45011 si sa fie acreditate in conformitate cu reglementarile generale de acreditare a organismelor de certificare.

Art. 14.
Organismele de certificare pot efectua, pe baza de contract, toate activitatile aferente certificarii propriu-zise, precum si incercarile, auditurile si inspectiile necesare sau pot solicita efectuarea, prin subcontractare, a unora dintre aceste activitati, in numele lor, de catre alte organisme acreditate, in conditiile respectarii prevederilor din SR EN 45011 si in conformitate cu prevederile normelor metodologice.

Art. 15.
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului are urmatoarele atributii si obligatii:
a) elaborarea, aprobarea si publicarea normelor metodologice privind sistemele de certificare de conformitate a produselor pentru constructii, conform prevederilor de la art. 6 din prezentul regulament, precum si a unui ghid tehnic explicativ pentru uzul celor interesati - producatori, furnizori, investitori, proiectanti, proprietari, utilizatori;
b) publicarea si actualizarea periodica a listelor organismelor de certificare a calitatii produselor folosite in constructii, acreditate, si a celor carora li s-a retras acreditarea;
c) analizarea periodica, prin Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, a situatiei produselor care s-au utilizat pe baza declaratiei de conformitate, sub aspectul calitatii acestora.

Art. 16.
Fiurnizorii de produse folosite in constructii - materiale, elemente si echipamente de constructii si instalatii - au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa solicite organismelor de certificare acreditate efectuarea certificarii de conformitate pentru produsele folosite in constructii, fabricate sau livrate, care intra sub incidenta prevederilor prezentului regulament, pe baza de contract;
b) sa furnizeze organismelor de certificare acreditate toate datele si informatiile necesare privitoare la unitatile producatoare si la produsele pentru care au solicitat certificarea de conformitate: date de identificare, descriere, caracteristici, domenii si conditii de utilizare, date privind controale si incercari efectuate,
c) sa faciliteze si sa asigure organismelor de certificare acreditate conditiile necesare pentru desfasurarea tuturor activitatilor legate de actiunea de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, si anume:
- examinarea si evaluarea unitatii producatoare, sub aspectul dotarii, al experientei, al stapanirii proceselor de fabricatie, controalelor si incercarilor privind calitatea produselor, precum si al existentei sistemului propriu de conducere si de asigurare a calitatii;
- identificarea produselor supuse certificarii de conformitate, sub aspectul caracteristicilor de performanta;
- efecutarea operatiunilor de control, verificare, incercare si supraveghere in timp, aferente proceselor de fabricatie si calitatii produselor supuse certificarii de conformitate;
d) sa efectueze toate operatiunile de control si incercare a produselor supuse certificarii de conformitate, ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate;
e) sa emita declaratia de conformitate pentru produsele livrate, corespunzatoare domeniului de utilizare si conditiilor prevazute de prezentul regulament, asigurand competenta tehnica si probitatea profesionala ale personalului propriu implicat in operatiunile aferente certificarii de conformitate prin sistemul declaratiei proprii;
f) sa evalueze, periodic sau la solicitarea factorilor interesati, si sa mentina modul de asigurare a calitatii produselor pentru care au dat declaratie de conformitate;
g) sa raspunda solidar cu executantii lucrarilor de constructii, conform iegii, pentru viciile ascunse ale acestor lucrari, cauzate de calitatea necorespunzatoare a produselor folosite in constructii, furnizate si puse in lucrare, cu respectarea indicatiilor si conditiilor speciale stabilite de fabricanti sau de furnizori.

Art. 17.
Investitorii, proiectantii, executantii de lucrari de constructii, proprietarii sau utilizatorii, dupa caz, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa ceara si sa utilizeze la proiectarea si executarea lucrarilor de constructii specificate la art. 2 din prezentul regulament numai produsele pentru care exista certificare de conformitate potrivit prevederilor acestui regulament;
b) sa prevada, in contractele incheiate cu producatorii sau furnizorii de produse folosite in constructii sau cu alti agenti economici implicati, clauze referitoare la obligativitatea efectuarii certificarii de conformitate a calitatii produselor, potrivit prevederilor prezentului regulament si cerintelor speciale impuse de reglementarile aplicabile sau de specificatiile tehnice contractuale pentru constructiile in cauza.

Art. 18.
Organismele de certificare independente acreditate, implicate in actiunea de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
a) sa indeplineasca conditiile minimale specificate la art. 13 si 14 si sa-si desfasoare activitatea conform prevederilor prezentului regulament si normelor metodologice aferente;
b) sa pastreze confidentialitatea asupra tehnologiilor si secretelor de fabricatie ale agentilor economici supusi actiunii de certificare;
c) sa publice:
(i) lista producatorilor si furnizorilor si a produselor folosite in constructii, pentru care au eliberat sau carora le-au suspendat sau anulat certificarea de conformitate, semestrial;
(ii) documentele de referinta privind produsele, ale caror prevederi nu asigura satisfacerea cerintelor privind calitatea in constructii.

Art. 19.
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va asigura, prin Consiliul pentru calitate in constructii:
- elaborarea de norme metodologice privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, in acord cu evolutia pe plan european;
. rezolvarea unor litigii cu caracter tehnic sau de principiu, in ceea ce priveste activitatea certificarii de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii;
- evaluarea periodica a acestei componente a sistemului calitatii in constructii;
- evaluarea anuala a unitatilor investite pentru realizarea activitatilor de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, pana la acreditarea acestora.

Art. 20.
Controlul respectarii prevederilor prezentului regulament de catre unitatile implicate se face de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 21.
Nerespectarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor in vigoare.

Art. 22.
Finantarea activitatilor de certificare de conformitate a produselor folosite in constructii se face din fondurile de productie ale unitatilor producatoare si/sau furnizoare interesate.

Art. 23.
Pana la infiintarea, organizarea si acreditarea de organisme independente pentru efectuarea activitatilor legate de actiunea de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, pe baza prevederilor prezentului regulament, se investesc, tranzitoriu, cu atributiile aferente acestei activitati, potrivit profilului, urmatoarele unitati:
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiior - INCERC Bucuresti si filialele sale din Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara;
- Laboratorul Central Bucuresti - S.A.;
- Institutul de Cercetare, Proiectare Materiale de Constructii - PROCEMA - S.A.;
- Institutul National pentru Ciment - CEPROClM - S.A.;
- Institutul National al Lemnului - I.N.L. - S.A.;
- Institutul de Proiectare pentru Automatizari - I.P.A. - S.A.;
- Institutul de Cercetare si Proiectare Electronica - I.C.P.E. - S.A.;
- Institutul de Cercetari in Transporturi INCERTRANS - S.A.;
- Registrul Feroviar Roman - REFER - R.A.
Pentru exerchtarea atributiilor aferente certificarii de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, unitatile mentionate la alin. 1 sunt supuse anual unei actiuni de evaluare pentru mentinerea investirii, sub aspectul capabilitatii tehnice si financiare, al competentei profesionale si al impartialitatii de a efectua certificare de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii. Evaluarea se face pe baza criteriilor specificate in standardul SR EN 45011 si in conformitate cu regulile de procedura prevazute in normele metodologice mentionate, de catre un organism desemnat de Consiliul pentru calitate in constructii.

Art. 24.
Incercarile necesare in cadrul actiunii de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite In constructii pot fi efectuate, pana la organizarea unei retele de laboratoare acreditate, si de catre laboratoare independente, autorizate conform Regulamentului pentru acreditarea si autorizarea laboratoarelor de incercari in constructii, care au in profil incercari cerute pentru certificare si competenta legala necesara.

Home