Ministrul sanatatii, vazand Nota Directiei generale a medicinii preventive si promovare a sanatatii 27292/19-06-1997, vazand dispozitiile legale in vigoare privind igiena mediului de viata si munca, inscrise in Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, dispozitii obligatorii atat pentru unitatile publice si private, precum si pentru intreaga populatie a tarii, in temeiul prevederilor H.G. 244/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, emite urmatorul ordin:

1. Se aproba Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei, anexate, care fac parte integranta din prezentul ordin.
2. Normele de igiena sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unitatile din sistemul public si privat, precum si pentru intreaga populatie.
3. Nerespectarea normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei atrage raspunderea disciplinara, adrninistrativ-materiala, civila ori, dupa caz, penala, in sarcina persoanelor vinovate de abaterile savarsite.
4. O data cu aprobarea prezentului ordin se abroga ordinele ministrului sanatatii 623/1973, 399/1974, 981/1994 si 1935/1996.
5. Directia generala a medicinii preventive si promovare a sanatatii din Ministerul Sanatatii, directiile sanitare judetene si a municipiului Bucuresti, inspectoratele de sanatate publica judetene si al municipiului Bucuresti, ministerele cu retea sanitara proprie, in colaborare cu Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si structurile sale teritoriale si cu administratia publica locala, vor aduce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 1.
Terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii localitatilor trebuie sa asigure protectia populatiei impotriva surparilor si alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispuna de posibilitati de alimentare cu apa, de indepartare si neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate si a reziduurilor precum si de dezvoltare normala a zonei verzi, de recreere si odihna.

Art. 2.
Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor incaperilor de locuit. Distanta dintre cladiri trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu inaltimea cladirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc.

Art. 3.
La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza si amplasamentele urmatoarelor dotari tehnico-edilitare:
a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (in cazul in care nu au fost prevazute camere speciale de depozitare in interiorul cladirii); suprafata de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului si a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomanda proiectarea si amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafete de teren cu alte destinatii (spatii verzi etc.) si care pot genera usor disconfort si insalubritate; platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocuriie de locuinte si pot fi cuplate cu instalatii pentru batut covoare;
b) spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se in calcul cate 1,3 m2 teren de fiecare locuitor;
c) spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populatiei din zona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; in aceste spatii sunt interzise activitatile de reparatii si intretinere auto;
d) zone verzi de folosinta generala, luandu-se in calcul minimum 2-2.2 m2 teren/locuitor (in afara parcurilor publice).

Art. 4.
Unitatile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii, care pot crea riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplaseaza in cladiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuintelor. Distanta se masoara intre fatada locuintei si perimetrul unitatii. Pentru unitatile susmentionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel incat sa se incadreze in normele din standardele in vigoare.

Art. 5.
La parterul cladirilor de locuit se pot amenaja unitati comerciale si de prestari servicii, precum si camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spatii gospodaresti - anexe ale locuintelor (garaje, spalatorii, uscatorii etc.), cu conditia ca acestea sa nu constituie, prin functionarea lor, riscuri pentru sanatatea populatiei sau sa nu creeze disconfort; in acest scop, se vor asigura masurile si mijloacele necesare pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea ss se incadreze in normele din standardele in vigoare. In interiorul cladirilor cu mai multe locuinte se pot amenaja, in cadrul acestora, mici unitati de servire a publicului (birouri, cabinete), cu conditia sa nu produca riscuri pentru sanatate sau disconfort.

Art. 6.
Zonele necesare odihnei si recreerii se amplaseaza in locuri care prezinta cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: paduri, suprafete de apa, relief variat si altele. In zonele de odihna si recreere se interzice amplasarea:
a) intreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul;
b) unitatilor zootehnice;
c) unitatilor de transporturi;
d) statiilor de epurare a apelor uzate si a depozitelor controlate de deseuri solide.

Art. 7.
In cadrul amenajarii si dotarii zonelor destinate odihnei si recreerii trebuie sa se asigure:
a) instalatii de alimentare cu apa potabila
b) W.C.-uri publice si locuri pentru colectarea deseurilor;
c) colectarea si indepartarea apelor uzate prin instalatii de canalizare, locale sau zonale, a caror constructie si exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu.

Art. 8.
Intre intreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot si vibratii, si teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protectie sanitara. Prin teritorii protejate, in sensul prezentelor norme, se intelege: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiti de impuritati.

Art. 9.
Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante si neionizante), substantele poluante si alte nocivitati din aerul, apa si solul zonelor locuite nu vor putea depasi limitele maxime admisibile din standardele de stat in vigoare.

Art. 10.
Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator.

Art. 11.
In cazul in care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante, distantele minime de protectie sanitara, recomandate intre zonele protejate si o serie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:
- Ferme de cabaline: 100 m
- Ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete: 200 m
- Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m
- Ferme de pasari, pana la 5000 de capete: 500 m
- Ferme de passri cu peste 5.000 de capete si complexe avicole industriale: 1000 m
- Ferme de ovine: 100 m
- Ferme de porci, pana la 2 000 de capete: 500 m
- Ferme de porci intre 2000-10000 de capete: 1000 m
- Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m
- Spitale veterinare: 30 m
- Grajduri de izolare si carantina pentru animale: 100 m
- Abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor: 500 m
- Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala: 300 m
- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in functie de marimea unitatilor zootehnice deservite: 500 m
- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m
- Statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete: 1.000 m
- Cimitire de animale, crematorii: 200 m
- Statii de epurare a apelor uzate orasenesti: 300 m
- Statii de epurare a apelor uzate industriale: 200 m
- Paturi de uscare a namolurilor: 300 m
- Campuri de irigare cu ape uzate: 300 m
- Campuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru fermentarea namolurilor: 500 m
- Depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m
- Camere de tratare biotermica a gunoaielor: 100 m
- Crematorii orasenesti de gunoi: 1.000 m
- Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m
- Bazele de utilaje ale intreprinderilor de transport: 50 m
- Cimitire: 50 m.
Aceste unitati se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie, respectandu-se aceleasi conditii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

Art. 12.
Suprafetele de teren incluse in zonele de protectie sanitara pot fi exploatate agricol, cu exceptia culturilor de plante utilizate in scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substante poluante (plumbul si compusii de plumb, fluorul si compusii sai, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vatamatoare pentru om sau animale.

Art. 13.
In interiorul zonei de protectie sanitara se interzice amplasarea oricaror obiective, cu exceptia celor destinate personalului de intretinere si interventie.

Art. 14.
Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor, pot polua atmosfera si pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de retinere a poluantilor si de reducere a emisiilor, se amplaseaza in zonele destinate industriilor poluante.

Art. 15.
Unitatile care, prin specificul activitatii lor, necesita protectie speciala (spitale, centre de sanatate, crese, gradinite, scoli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa in asa fel incat sa li se asigure o zona de protectie de minimum 50 m fata de locuinte, de arterele de circulatie sau de zonele urbane aglomerate.

Art. 16.
Adaposturile pentru cresterea animalelor in curtile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine si 5 capete bovine) se amplaseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata si se exploateaza astfel incat sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Art. 17.
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in asa fel incat in teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul camerei cu ferestrele inchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30 in timpul zilei; in timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul clasei cu ferestrele inchise, sa nu depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii si pentru alte unitati de invatamant si biblioteci.

Art. 18.
Parametrii sanitari care trebuie sa fie respectati la proiectarea si executia locuintelor sunt:
- Suprafata minima a unei camere = 10 m
- Suprafata minima a bucatariei = 5 m2
- Inaltimea sub plafon = 2,60 m.

Persoane/familie (nr.)
Camere/locuinta (nr.)
Dormitoare (m2)
Camera de zi (m2)
Loc penlru servit masa (m2)
Bucatarie (m2)
Incaperi sanitare (m2)
Spatii de depozitare (m2)
Suprafata utila (m2)
Suprafata construita (m2)
1 / 1 / - / 18 / 2,5 / 5 / 4,5 / 2 / 37 / 58
2 / 2 / 12 / 18 / 3 / 3 / 4,5 / 2 / 52 / 81
3 / 3 / 24 / 18 / 3 / 5,5 / 6,5 / 2,5 / 68 / 104
4 / 3 / 26 / 19 / 3,5 / 7 / 6,5 / 3,5 / 76 / 117
5 / 4 / 38 / 20 / 3,5 / 7 / 7,5 / 4 / 91 / 139
6 / 4 / 40 / 21 / 4,5 / 8 / 7,5 / 4,5 / 97 / 148
7 / 5 / 50 / 22 / 5 / 8 / 9 / 5 / 111 / 170
8 / 5 / 52 / 22 / 6 / 8 / 9 / 5,5 / 114 / 175

Incaperile principale de locuit si bucatariile trebuie prevazute cu deschideri directe catre aer liber - - usi, ferestre -, care sa permita o ventilatie naturala suficienta. Iluminatul natural in centrul camerelor principale si al bucatariei trebuie sa fie suficient pentru a permite, in zilele senine, activitatile normale fara a se recurge la lumina artificiala.
Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural si prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare.
Ghenele tehnice si toboganul de deseuri solide se izoleaza acustic si se prevad cu posibilitati de acces pentru curatare si decontaminare periodica.
Peretii, planseele si putul ascensorului trebuie izolate impotriva zgomotelor si vibratiilor.
Sistemul de incalzire trebuie sa asigure temperatura minima medie de 18C, cu diderente in functie de utilizarea incaperii:
- baie, W.C. - 22C;
- camera de zi - 20C;
- dormitoare - 18C.

Art. 19.
Impartirea interioara trebuie sa stisfaca urmatoarele conditii:

- sa permita circulatia comoda a copiilor persoanelor in varsta si handicapate; prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile intre camere, planuri inclinate, sa fie iluminat suficient etc.
- sa asigure separarea pe functiuni, impotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;
- sa izoleze camerele de locuit de incaperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri vapori;
- sa permita deschiderea comoda a usilor interioare.
Baile si W.C.-urile nu vor fi amplasite deasupra camerelor de locuit.
Finisajele interioare si dotarile cu echipamente nu trebuie sa creeze riscuri de accidente.

Art. 20.
Materialele folosite in constructia, finisarea si dotarea locuintelor se aleg astfel incat sa nu polueze aerul interior cu atentie la formaldehida, azbest si radon si sa asigure izolarea higrotermica si acustica corespunzatoare; o atentie deosebita este recomandata la proiectarea si constructia blocurilor de locuinte in ceea ce priveste orientarea camerelor fata de vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc in ansamblurile de constructii inalte, si fata de insorirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea acustica a fiecarei camere fata de camerele invecinate din aceeasi locuinta, fata de locuintele invecinate si fata de zgomotul produs de instalatiile aferente locuintei sau cladirii.

Art. 21.
Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa furnizeze apa potabila in cantitatea necesara si de calitate corespunzatoare normelor nationale, astfel incat sa nu afecteze starea de sanatate a consumatorilor (STAS 1342/1991).

Art. 22.
(1) Apa de supratata sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- calitate corespunzatoare categoriei de folosinta intr-un procent de 95% din numarul analizelor efectuate pe perioda unui an calendaristic;
- debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avindu-se in vedere variabilitatile zilnice si sezoniere ale cererilor de apa si tendinta de dezvoltare a localitatii (populatie, edilitar).
(2) Cantitatea minima de apa necesara pe zi pentru un locuitor este de 50 I. Cantitatea este estimata numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale si prepararii hranei.

Art. 23.
(1) Sursa de apa folosita pentru aprovizonarea cu apa a localitatilor trebuie sa fie protejata impotriva activitatilor umane.
Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protectie sanitara si controlul activitatilor poluante din teritoriul aferent.
Stabilirea perimetrelor de protectie sanitara se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studului de specialitate, in conformitate cu standardele de proiectare in vigoare.
(2) Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) tebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor.
Zona de extractie trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public si a| animalelor, sa fie prevazuta cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apelor in sezoanele cu precipitatii atmosferice.
(3) Sursele de suprafata - (rauri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate de activitatile umane majore: industrie poluanta, depozite de deseuri toxice sau periculoase, agricultura intensiva, turism si agrement.
Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protectie sanitara vor fi avertizati in scris asupra restrictiilor de utilizare.
In situatia in care existenta unor dezvoltari (obiective) economico-sociale riverane sursei de suprafata sau folosirea de lunga durata a sursei intr-un anumut scop (de exemplu, transport etc.) creeaza imposibilitatea asigurarii perimetrelor de protectie sanitara, se admite reducerea acestora la regimul sever de protectie sanitara si se adapteaza tehnologia de tratare a apei in consecinta.

Art. 24.
(1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, in consecinta, cu conditiile specifice fiecarei surse, luandu-se in considerare capacitatea si natura sursei.
Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sa fie protectia consumatori!or impotriva agentilor patogeni si impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sanatatea umana.
(2) Instalatiile de tratare a apei de suprafata trebuie sa fie proiectate cu patru etape, prin care se rea!izeaza un sir de bariere de indepartare a contaminarilor microbiene: 1. rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie; 2. coagulare, floculare si sedimentare (sau flotare); 3. filtrare; si
4. dezinfectie terminala.
(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop.
Procedeele de coagulare/sedimentare si predezinfechtie trebuie proiectate in asa fel incat sa asigure o reducere finala de 75% a trihanometanilor.
Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie sa produca o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor inregistrate in 24 de ore si nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.
(4) Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratare a apei care produc apa potabila pentru localitati si au ca sursa apa de suprafata.
Dezinfectia finala a apei este obligatorie si in cazul folosirii surselor de profunzime, atunci cand numarul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.
Pentru localitatile cu o populatie sub 5.000 de locuitori, cu o retea de distibutie scurta si avand o sursa de apa de profunzime bine protejata si de calitate corespunzatoare (95% din numarul probelor recoltate intr-un an calendaristic se incadreaza in standardul national pentru apa potabila), apa poate fi distribuita fara dezinfectie prealabila.
(5) Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete.
Tehnologia de tratare trebuie sa fie proiectata in asa fel incat sa asigure timp de contact intre apa si substanta dezinfectanta de minimum 30 de minute.
De asemenea, trebuie sa existe posibilitatea controlului substantei dezinfectante reziduale. In cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber, dupa dezinfectia finala trebuie sa fie de >- 0,5 mg/l.
Eficienta procesului de dezinfectie trebuie sa fie de 99,5% exprimata in grade de turbiditate si in valorile coliformilor totali si coliformilor fecali din standardul national pentru apa potabila.
(6) Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, in reteaua de distributie, nu trebuie sa depaseasca 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic.

Art. 25.
(1) Reaua de distributie a apei trebuie sa asigure regimul continuu, cantitatea necesara si sa nu permita contaminarea exterioara.
Proiectarea retelelor de distributie trebuie sa tina seama de topografia, amplasarea si marimea localitatii.
(2) Materialele de constructie a conductelor de transport, retelelor de distributie si retelelor interioare trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire pentru apa potabila.
Rezervoarele (ingropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate si realizate incat sa nu permita contaminare exterioara.
Materialele de constructie. inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare etc. a instalatiilor de tratare a apei pentru potabilizare si rezervoarele de inmagazinare a apei. trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire in acest scop.
(3) Localitatile trebuie sa dispuna de rezerve de apa potabila pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioada de 12 ore, de intrerupere a prelucrarii si livrarii in statiile de tratare.
(4) Proiectarea instalatiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de inmagazinare si a retelelor de distributie trebuie sa prevada posibilitatea de evacuare a apelor de spalare si de acces pentru recoltare de probe.
Spalarea, curatarea si dezinfectia periodica si ori de cate ori este necesar a instalatiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare si a retelei de distributie sunt obligatorii. Materialele si substantele de curatare si dezinfectie trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire si sa se utilizeze conform instructiunilor.

Art. 26.
Exploatarea si intretinerea sistemelor de tratare, inmagazinare si distributie a apei potabile si controlul calitatii apei produse revin serviciilor publice ale administratiei locale.

Art. 27.
(1) Fantana reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa, individuala sau publica, instalatie din care apa este consumata prin extractie direct din sursa.
Apa din fantana, pentru a fi folosita in scop potabil, trebuie sa corespunda calitativ standardului national nr. 1.342/1991 (tabel) si sa asigure cantitatea minima necesara, zilnica, pentru locuitorii deserviti.
(2) Fantana trebuie amplasata si construita, astfel incat sa fie protejata de orice sursa de poluare si sa asigure accesibilitatea. ln situatia in care constructia fantanii nu asigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai mica de 10 m, amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale. cotete etc.
Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.
Peretii fantanii trebuie astfel amenajati incat sa previna orice contaminare exterioara. Ei vor fi construiti din material rezistent si impermeabil: ciment. caramida sau piatra, tuburi din beton.
Peretii fantanii trebuie prevazuti cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o inaltime de 70 - 100 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente si impermeabile, iar articularea cu peretii fantanii trebuie facuta in mod etans.
Fantana trebuie sa aiba capac, iar deasupra ei un acoperis care sa o protejeze impotriva precipitatiilor atmosferice.
Modui de scoatere a apei din fantana trebuie sa se faca printr-un sistem care sa impiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.
ln jurul fantanii trebuie sa existe un perimetru de protectie, amenajat in panta, cimentat sau pavat.
(3) Proiectarea, constructia si amenajarea fantanilor publice sau individuale trebuie efectuate in concordanta cu conditiile specifice locale si cu principiile generale de la alineatele anterioare.
(4) Dezinfectia fantanii se face cu substante clorigene sau orice alta substanta dezinfectanta care are aviz sanitar de folosire in acest scop.
Substanta clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosita pentru dezinfectie, trebuie sa aiba specificat continutul in clor activ.
Cantitatea de substanta clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza in functie de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat si care depinde de gradul de poluare a fantanii.
Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor parametri:
a) Volumul apei din fantana: V = P x r ^2 x H, in care:
V = volumul apei in m3;
P = 3,14;
r = 1/2 din diametrul fantanii
H = inaltimea coloanei de apa din fantana.
b) Cantitatea de clor activ din substanta: 25%, 20%, 15% etc.
c) Concentratia de clor rezidual liber care trebuie obtinuta.
Calcul:
Pentru 0,5 mg Cl rezidual I apa
X mg Cl rezidual 1.0001 apa = 1m3 apa
X = 0,5 9 clor rezidual/m3 apa
100 g substanta clorigena 25 9 clor activ
X 0,5 9 clor activ
0,5x 100
X = 25 = 2 9 substanta clorigena/m3
Regula generala: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decat cantitatea calculata, deci: 2 g substanta clorigena/m3 x 10 = 20 g/m3.
Pentru a se obtine un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanta clorigena 25% activa la 1 m3 apa din fantana.
Cantitatea de substanta clorigena 25% activa, necesara pentru 1 m3 apa, se inmulteste cu volumul de apa din fantana.

Art. 28.
Primariile si agentii economici vor asigura indepartarea si epurarea apelor uzate menajere, apelor uzate industriale, altor ape uzate si apelor meteorice, astfel incat sa nu se creeze disconfort si imbolnavirea membrilor comunitatii.
lnstalatii de epurare a apelor uzate vor fi prevazute pentru toate comunitatile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate in asa fel incat, in avalul deversarii, apele receptorului sa se incadreze conform normelor in prevederile standardului de calitate a apelor de suprafata, dupa categoria de folosinta.
La proiectarea si realizarea sistemelor de canalizare si epurare se va face si studiul de impact asupra sanatatii publice.

Art. 29.
Indepartarea apelor uzate menajere si industriale se face numai prin retea de canalizare a apelor uzate; in lipsa posibilitatii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatiie sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploata in asa fel incat sa nu constituie un pericol pentru sanatate.

Art. 30.
Este interzisa raspandirea neorganizata, direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane s.a.) sau in bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.

Art. 31.
Apele uzate provenite de la unitatile sanitare (spitale de boli infectioase, sanatorii-antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucreaza cu produse patologice etc.), precum si de la orice unitati care, prin specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice si/sau radioactive, se vor trata in incinta unitatilor respective, asigurandu-se dezinfectia si decontaminarea, dupa caz, inainte de evacuarea in colectorul stradal.

Art. 32.
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, in cazul in care localitatile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie intretinute permanent in buna stare de functionare, prin curatarea si repararea defectiunilor.

Art. 33.
In situatia in care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta solutii individuale de colectare si neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea masurilor de protejare a mediului si sanatatii.

Art. 34.
Indepartarea apelor uzate menajere provenite de la locuintele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalatii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si executate conform normelor in vigoare si amplasate la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta; instalatiile se intretin in buna stare de functionare; vidanjul se va descarca in cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.

Art. 35.
Unitatile sunt obligate sa-si asigure W.C.-uri cu un numar de cabine corespunzator prevederilor, standardelor si normelor de proiectare.

Art. 36.
Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenita din rauri, lacuri, acumulari, ape subterane etc., care indeplineste conditiile de calitate din standardul in vigoare pentru apele de irigatie; este interzisa folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, in alte conditii decat cele prevazute in standarde.

Art. 37.
Primariile, agentii economici, asociatiile de locatari si cetatenii au obligatia sa asigure colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide. Se interzice aruncarea deseurilor solide in alte locuri decat in cele amenajate special si autorizate sanitar.
La elaborarea regulamentelor de salubritate, primariile au obligatia sa respecte normele sanitare si sa consulte autoritatea sanitara teritoriala.
Cetatenii sunt obligati sa respecte intocmai masurile stabilite de primarie pentru asigurarea igienei publice si salubritatii localitatii, precum si regulile elementare de igiena in gospodaria sau locuinta proprie, astfel incat sa nu creeze disconfort vecinilor si sa nu constituie pericol pentru sanatatea publica a comunitatii.

Art. 38.
Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor menajere se face in recipiente acoperite, dimensionate in functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare si de categoria in care se incadreaza reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct in recipient ci intr-o punga de polietilena aflata in recipient si care sa aiba un volum putin mai mare decat volumul recipientului. Precolectarea secundara, adica strangerea si depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere in punctele de precolectare organizata, se face in recipiente dimensionate corespunzator, acoperite, prevazute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, concepute astfel incat sa nu produca raniri in timpul manipularii si sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.
Containerele vor fi concepute in asa fel incat accesul la ele sa fie rapid si usor, iar sistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa asigure etanseitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la solicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se poata spala si dezinfecta usor.
Recipientele vor fi mentinute in buna stare si vor fi inlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate in spatii special amenajate, mentinute in conditii salubre.
Administratia locala va asigura colectarea, indepartarea si neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face in recipiente acoperite, mentinute in buna stare, amplasate in conditii salubre, in spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale, dupa colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.

Art. 39.
Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere in componente reciclabile si nereciclabile.
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. In acest scop va asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separata de la sursa (sticla, material plastic, hartie, deseuri predominant organice, biodegradabile etc.)
a) Deseuri menajere:
Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat:
- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte. rozatoare sa fie evitat;
- pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;
- sa se colecteze, pe cat posibil, deseuri fara substante poluante.
Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel incat sa se permita reciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate in containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deseurilor va asigura ridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata din timp asupra perioadei de colectare.
Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase care pot aparea in deseurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente in care au fost substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.
Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate impreuna cu deseurile menajere obisnuite, daca exista siguranta ca populatia, in general, sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se depoziteaza.
b) Deseuri comerciale similare celor menajere:
Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe cat posibil, acelasi principiu de reciclare a materialelor rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unitati mestesugaresti, daca aceste deseuri prezinta compozitie si proprietati similare cu cele ale deseurilor menajere.
c) Deseuri din parcuri si gradini:
Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, daca nu este posibil, sa fie dirijate spre un sistem similar in exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.
d) Deseuri din piete:
Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, si a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: material plastic, hartie, sticla etc., similare cu cele menajere. Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate in locuri special amenajate.
e) Deseuri din constructii:
Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructii se colecteaza si se folosesc intr-un sistem de reciclare; orice deseu din demolari este considerat contaminat si se colecteaza separat, dirijandu-se intr-un sistem care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate.
f) Deseurile rezultate din ingrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de ingrijiri medicale acordate in cabinete medicale amplasate in cladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ingrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care isi administreaza singure tratamente injectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate in recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.
Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica in domeniu. Se interzice depunerea deseurilor rezultate din ingrijiri medicale in containerele comune ale cladirilor de locuit.
g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor si deseuri asimilabile celor menajere, precolectate in recipiente stradale.
Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor si a drumului, pamant, frunze si alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri stradale si, pe cat posibil, reutilizat.
Este posibil ca, in urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre in compozitia deseurilor de maturare, acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecare producator, persoana fizica sau juridica.
Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza in recipiente stradale (cosuri, pubele, conteinere) asigurate de catre primarii. Este important ca aceste recipiente sa fie in numar suficient, cu volume adecvate si montate la distante optime, recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la 2 zile vara (1 aprilie - 1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie).
Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.
h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari in gospodarii particulare (vezi art. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza prin compostare in instalatii care nu polueaza mediul si nu produc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

Art. 40.
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul de neutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depasi urmatoarele termene maxime:
a) In anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):
-- zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitatile sanitare cu paturi, gradinite si crese;
- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
b) ln anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):
- la cel mult 3 zile, din toate zonele.

Art. 41.
Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.

Art. 42.
Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai in conditiile stabilite conform reglementarilor in vigoare.

Art. 43.
Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice si biodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite si administrate astfel incat sa se realizeze conditii de impiedicare a eliminarii si diseminarii poluantilor in mediul natural: sol, ape de suprafata, ape subterane, aer sau in mediul urban. In acest scop, se vor indeplini urmatoarele conditii:
a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac in urma studiilor de impact pe mediu si sanatate, in conditiile prevederilor art. 10 si 11 din prezentele norme; alegerea locului se face dupa studii geologice, hidrogeologice si urbanistice;

b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si tehnici adecvate de acoperire si asigurare a deseurilor; acoperirea si asigurarea se fac zilnic;
c) in cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului.
Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafata deseurilor nu poate fi evitat in mod temporar, se asigura conditii de spalare a exteriorului vehiculelor la iesirea din depozit;
d) in cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a insectelor si rozatoarelor (dezinsectie si deratizare);
e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii populatiei in general, protectia sanatatii personalului si protectia mediului; se acorda atentie deosebita imprejmuirii si perdelelor de protectie.

Art. 44.
ln instalatiile de compostare a deseurilor organice biodegradabile se va evita prezenta substantelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. in acest scop, se asigura conditii de colectare separata a acestui tip de deseuri.
Gazele de fermentare si apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se capteaza si se dirijeaza spre instalatii adecvate de tratare si neutralizare.

Art. 45.
lnstalatiile de incinerare a deseurilor urbane vor indeplini urmatoarele conditii:
a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie se fac in urma studiilor de impact pe mediu si sanatate;
b) functionarea instalatiilor de incinerare este conditionata de monitorizarea emisiilor de gaze reziduale in atmosfera.

Art. 46.
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperite si prevazute cu dispozitive de golire automata a recipientelor de precolectare secundara si sa nu permita raspandirea continutului in cursul transportului. Ele vor fi intretinute igienic si dezinfectate periodic; in acest scop, compartimentul destinat deseurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitari mecanice si agresiuni chimice.

Art. 47.
Sistemul individual de indepartare si neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai in localitati rurale, cu conditia prevenirii dezvoltarii insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel incat sa nu produca disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele locale de apa si sa fie la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

Art. 48.
Prezentele norme de igiena se aplica categoriilor de institutii in care se desfasoara activitati social culturale, colectivitatilor temporare de munca sau de recreere, precum si unitatilor in care se efectueaza prestari de servicii pentru populatie, denumite in continuare unitati.

Art. 49.
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabila sau la surse proprii de apa care sa corespunda conditiilor de calitate pentru apa potabila si vor fi prevazute cu instatatii interioare de alimentare cu apa si de canalizare, in conformitate cu normativele de proiectare.

Art. 50.
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; in lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitatile sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploata astfel incat sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

Art. 51.
Instalatiile interioare de distributie a apei potabile si de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, lavoare, bai, dusuri) vor fi mentinute in permanenta stare de functionare si de curatenie. ln acest sens, conducerile unitatilor au urmatoarele obligatii:
a) sa asigure repararea imediata a oricaror defectiuni aparute la instalatiile de alimentare cu apa, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b) sa controleze starea de curatenie din anexele si din grupurile sanitare din unitate, asigurandu-se spalarea si dezinfectia zilnica si, cand este necesar, a acestora;
c) sa asigure materialele necesare igienei personale a acelora care folosesc grupurile sanitare din unitate (hartie igienica, sapun, mijloace de stergere sau zvantare a mainilor dupa spalare etc.); in grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unica fotosinta, din hartie;
d) sa asigure pentru personalul de ingrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferita fata de cel destinat altor activitati.

Art. 52.
Curatarea, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea, precolectarea si evacuarea deseurilor solide se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) Curatarea si dezinfectia:
Prin curatare se intelege indepartarea mecanica (manuala si/sau automata) a oricaror forme de deseuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate in urma activitatilor umane, in unitatea de folosinta publica. Prin dezinfectie se intelege reducerea numarului de germeni saprofiti si distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftina metoda de dezinfectie este spalarea cu apa fierbinte (77° C - 82° C timp de 1 minut), urmeaza in ordinea costului spalarea cu un detergent anionic si dezinfectia cu o substanta chimica;
- pardoselile se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfectia chimica se face numai daca suprafetele sunt vizibil murdarite cu sange sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;
- covoarele si mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevazut cu doua filtre, pentru impiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele si mochetele se curata cu detergent adecvat, periodic sau cand sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;
- peretii si plafoanele, daca sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu detergent anionic, periodic si cand sunt vizibil murdarite; in cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face cu aspiratorul de praf;
- mobila si pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale; impregnat, pentru a retine praful; obiectele aflate la inaltime si tapiteria mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;
- W.C.-urile si pisoarele se curata si se dezinfecteaza cu perie, praf de curatat si detartrant; colacul de W.C. se sterge cu detergent anionic; dezinfectia chimica se va face cand W.C.-ul a fost folosit de o persoana suferind de o boala diareica acuta;
- cada de baie se spala si se dezinfecteaza cu praf de curatat continand o substanta clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfectie cu o substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa fiecare client;
- cabina pentru dus: peretii si cada se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat continand o substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa fiecare client; perdelele de la bai si dusuri se spala o data pe saptamana;
- chiuveta va avea suprafata intacta si nu va fi prevazuta cu scurgator de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care sa prelungeasca robinetele; chiuveta se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subtire;
- sapunul si dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se pastreaza uscat intr-o savoniera care sa permita scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun, savonierele si distribuitoarele de perete se curata si se clatesc cu apa fierbinte inainte de reumplere;
- alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curata cu detergent anionic, zilnic;
- echipamentele si materialele de de curatenie: carpele, buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu detergenti anionici si se clatesc cu apa fierbinte; se usuca si se depoziteaza uscate.
b) Dezinsectia periodica se va face la intervale prevazute in metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodica se va face la intervale de maximum 6 luni; intre operatiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsectie si deratizare curente, de intretinere, in functie de prezenta vectorilor.
c) Colectarea reziduurilor solide in recipiente metalice sau in cutii, cu pungi din material plastic, inchise etans, si evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea si dezinfectarea lor dupa golire.
d) Amenajarea de incaperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la necesitate, cat si pentru spalarea si dezinfectia recipientelor.

Art. 53.
Unitatile vor fi dotate si aprovizionate, dupa necesitate, cu utilaje si materialele.necesare pentru intretinerea curateniei si efectuarea operatiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

Art. 54.
Instalatiile de iluminat, incalzit si ventilatie, existente in dotarea unitatilor, vor fi mentinute in permanenta stare de functionare, revizuite periodic si exploatate la parametrii la care au fost proiectate si executate. Filtrele instalatiilor de ventilatie si aer conditionat trebuie pastrate curate si uscate. Praful depus in canalele de ventilatie se indeparteaza cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat si conditionat va fi verificata cu regularitate.

Art. 55.
In salile unitatilor de cultura (teatre, cinematografe, camine culturale si altele asemenea) nu se va permite accesul unui numar de persoane mai mare decat capacitatea proiectata si autorizata sanitar. In functie de cubaj si de ventilatie se va asigura un volum minim de aer de 30 m3/om/h.

Art. 56.
ln colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum si in unitatile de folosinta publica se vor asigura conditiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unitatii.

Art. 57.
In incaperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie sa se asigure o suprafata minima si un volum minim de 10 m2 si 27 m3 pentru camerele cu 1 pat, cate 16 m2 si 43 m3 pe camera pentru incaperi cu 2 paturi, minimurn 20 m2 si 54 m3 pentru camere cu 3 paturi si 26 m2 si 60 m3 pentru camere cu 4 paturi.
Numarul maxim de persoane cazate nu va depasi capacitatea proiectata.

Art. 58.
Utilizarea paturilor suprapuse in dormitoare comune de santier si cabane turistice montane se admite, in mod exceptional, daca se asigura un volum minim de aer de 12 m3/persoana.

Art. 59.
Unitatile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale si lenjeria de pat necesara pentru persoanele cazate, asigurandu-se primenirea acesteia, dupa cum urmeaza:
- schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, in cazul in care a fost folosita de aceeasi persoana;
- schimbarea lenjeriei de pat dupa fiecare persoana care paraseste unitatea.
Materialul moale folosit de clienti se colecteaza in saci de polietilena si va fi dezinfectat, in cursul procesului de spalare automata, prin supunere timp de 10 minute la 65°C sau 1 minut la 77-82°C.

Art. 60.
Baile publice (baile comunale, baile orasenesti, baile de intreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabila.

Art. 61.
Intreprinderile care detin sau exploateaza bai publice se vor ingriji de intretinerea constructiilor si instalatiilor aferente pentru ca acestea sa functioneze, in permanenta, la parametrii proiectati.
Numarul optim de dotari sanitare din baile publice comunale este urmatorul:
Numarul de WC-uri Pisoare Lavoare
1 / 1 / 1 / 1 / 1
75 (b) / 50 (f) / 75 100 (b) / 100 (f)

Art. 62.
Numarul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depasi capacitatea proiectata si autorizata sanitar. Suprafata incaperilor cu cazi individuale va fi de minimum 6 m2; cabina de dus va avea minimum 4 m2.

Art. 63.
Unitatile care asigura servicii de igiena personala si de intretinere: baie, sauna, bazin, masaj uscat si subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse procedeelor de curatare si dezinfectie, descrise la art. 52.
Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor indeplini conditiile prevazute pentru bazinele de inot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba dupa fiecare client cu materiale curate si dezinfectate; materialele folosite se vor curata si dezinfecta in conditiile art. 59.

Art. 64.
Accesul persoanelor in bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai dupa ce, in prealabil, au facut dus.

Art. 65.
Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curatata si dezinfectata in conditiile stipulate de art. 59.

Art. 66.
Strandurile pot fi amenajate pe malurile raurilor, lacurilor sau ale marii, cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a) in amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orasenesti sau industriale la o distanta care ar putea influenta direct calitatea apei din zona strandului;
b) la locul imbaierii, apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin instituirea zonelor de protectie sanitara similar cu protectia surselor de apa de suprafata pentru alimentare cu apa potabila;
c) pantele de adancime: pentru adancimi de pana la 1,20 m, panta trebuie sa fie uniforma si sa respecte proportia de 1:10; este de preferat ca proportia inclinarii sa nu depaseasca 1 :15 - pentru adancimi mai mari, panta sa nu depaseasca proportia de 1:3;
d) fundul de bazin pentru o adancime de pana la 1,80 m trebuie sa fie din nisip si pietris marunt. Trebuie indepartate pietrele sau alte materiale care produc ranirea inotatorilor, precum si vegetatia acvatica care poate genera pericolul de inec;
e) in zonele de scaldat trebuie sa se asigure un minimum de 2,5 m2 luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda in zone cu adancimea apei sub 1,20 m, si cel putin 6,25 m2 luciu de apa, pentru fiecare persoana care se scalda in zonele in care adancimea apei este mai mare de 1,20 m;
f) demarcatiile zonelor pentru scaldat se vor face astfel:
- liniile de delimitare cu geamandura trebuie folosite pentru a demarca perimetrul apei de mica adancime de cel de mare adancime (mai mare de 1,20 m), pentru zonele de inot si scufundare pentru modificarile pantei de adancime, pentru perturbari subacvatice (curenti, vartejuri);
- este necesara o zona de imbaiere cu adancimi de 0,60 m, delimitata prin cordon de siguranta, pentru copii si/sau persoane care nu inoata din diferite motive;
g) avertizoarele de adancime, vizibile foarte clar, trebuie pozitionate in punctele de maxima adancime ale fiecarei zone, delimitate fata de toate trambulinele, platformele si facilitatile similare
h) facilitatile pentru scufundare nu sunt recomandabile; daca se folosesc totusi astfel de facilitati, se recomanda urmatoarele:
- facilitatile de scufundare pot fi platforme plutitoare pentru scufundat sau platforme fixe, care trebuie constituite la o distanta mai mare de 0,90 m deasupra nivelului apei si sa fie vizibile si din apa; ele trebuie sa aiba elemente foarte putine sub apa, pentru a nu se produce accidentari inotatorilor;
- adancimea minima de scufundare imprejurul unei platforme de sarituri (fara trambulina) trebuie sa fie de cel putin 2,40 m pana la distanta de cel putin 3,6 m de la platforma;
- pentru trambulina sau alte dotari aflate la 0.90 m deasupra apei, adancimea la capatul si in jurul lor pe o distanta de 3,6 m trebuie sa fie de 3 m;
i) calitatea apei din zone naturale (mare, rauri, lacuri), pentru a putea fi folosita la imbaiere, trebuie sa corespunda urmatorilor parametri microbiologici:
- coliformi totali sub 10.000 germeni/100 ml apa;
- coliformi fecali sub 1.000 germeni/100 ml apa;
- streptococi fecali sub 20 germeni/100 ml apa;
- bacteriile patogene din genul Salmonella trebuie sa fie absente/100 ml apa;
- oua de geohelminti absente/10 dm3 apa.
Caracteristicile tizico-chimice trebuie sa corespunda pct. 22 standardul nr. 12585/1987.
Aprecierea calitatii apei din zonele naturale amenajate pentru inot se va efectua astfel:
- categoria l - apa buna de imbaiere: in 50% din probele efectuate lunar (nu mai putin de 10 probe) coliformii fecali sunt sub 100 germeni/100 ml apa;
- categoria a Il-a - apa acceptabila pentru imbaiere: in 90% din probele recoltate lunar (nu mai putin de 10 probe) coliformii fecali sunt intre 100 - 1.000/100 ml apa;
- categoria a II-a -- apa care nu se recomanda pentru inot sau recreere prezentand risc pentru sanatate, daca, in peste 10% din probele recoltate lunar (nu mai putin de 10 probe), coliformii fecali sunt peste 1.000/100 ml apa;
j) in fiecare zona naturala amenajata pentru imbaiere (inot) vor fi instalate avertizoare privind categoria de apa conform lit. i).
Proprietarii de stranduri vor avea registre de evidenta a calitatii apei de imbaiere.

Art. 67.
Zona de uscat sau de plaja a strandurilor amenajate pe malul marii, al lacurilor sau al raurilor trebuie sa asigure cel putin, 3,25 m2 de zona de uscat pentru fiecare inotator.
Plajele vor fi intretinute in permanenta stare de curatenie si vor fi dotate cu recipiente pentru colectarea reziduurilor asigurandu-se un recipient la 250 m2 zona de plaja. Numarul optim de dotari sanitare este urmatorul:

Numarul Pisoare Lavoare Dusuri
1 / 1 / 1 / 1 / 1 / 1
75 (b) / 50 (f) / 75 100 (b) / 100 (f) / 50 (b) / 50 (f)

Nisipul plajelor trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
- nisipul uscat, la inceputul zilei, nu trebuie sa contina germeni patogeni, iar ouale de geohelminti si candidele patogene trebuie sa fie absente;
- nisipul umed, in cursul folosirii plajei, nu trebuie sa contina germeni patogeni, iar candidele patogene sau elementele parazitare trebuie sa fie absente.

Art. 68.
La proiectarea si executia bazinelor de inot se vor respecta urmatoarele cerinte:
- la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un sant in jurul bazinului, cu latimea de 1,20 m si cu adancimea de 15 - 20 cm, in care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea in bazin;
- la bazinele descoperite si acoperite, se va prevedea o bordura ridicata cu 30 cm fata de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante, bazinele vor avea montate scari de acces in apa, numarul acestora stabilindu-se in functie de marimea bazinului; scarile vor avea profiluri rotunjite si forma adaptata folosirii fara risc;
- bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei. o bara de sustinere;
- adancimea bazinului va fi marcata vizibil pe marginile acestuia;
- la bazinele acoperite, finisajele interioare ale cladirii vor asigura izolatia termica si tratarea suprafetelor cu antifungice;
- ambianta termica, ventilatia naturala si artificiala si iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate in asa fei, incat sa se evite imbolnavirea si accidentarile celor care le folosesc.

Art. 69.
Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din retea sau cu apa de mare, care sa indeplineasca conditiile prevazute in standardul de stat in vigoare nr. 12.585/1987.
Evaluarea calitatii apei de piscina se va face astfel:
a) Limpezime - un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie sa fie vizibil cu usurinta in punctul cel mai profund al bazinului.
b) in 90% din probele recoltate trimestrial, numarul de bacterii/ml trebuie sa fie sub 300.
c) in 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie sa fie sub 10/100 ml
d) in 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie sa fie sub 2/100 ml.
e) Clorul rezidual liber in piscina trebuie sa fie de 0,5 mg si pH de 7,2 - 8,2.
Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie sa aiba registre de evidenta a calitatii apei si a clorului rezidual liber.

Art. 70.
Bazinele de inot vor fi prevazute cu instalatii de incalzire a apei in asa fel incat apa de imbaiere sa aiba o temperatura de 22° - 24°C; nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22°C.

Art. 71.
Ritmul de primenire a apei si de spalare si dezinfectie a bazinelor se va stabili in functie de calitatea apei, respectandu-se urmatoarele cerinte minimale:
a) Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic.se va recircula prin sistemul de filtrare si clorizare intregul volum de apa al bazinului si, in plus, se va inlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apa potabila - saptamanal se va face spalarea si dezinfectia bazinului.
b) Pentru bazinele fara recirculare, dar cu primenire continua a apei se va schimba zilnic cel putin 1/3 din volumul apei din bazin si se vor asigura golirea, spalarea si dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile.
c) Pentru bazinele fara recircularea apei si fara posibilitati de primenire continua a apei, se vor asigura golirea, spalarea si dezinfectia zilnica a bazinului si umplerea cu apa de calitatea prevazuta in standardul in vigoare.

Art. 72.
Pentru bazinele de inot, care dispun de statii de tratare si recirculare a apei, se va asigura obligatoriu si clorizarea apei.

Art. 73.
Dezinfectia bazinelor se va face, dupa spalare cu jet de apa, prin curatarea mecanica si stergerea peretilor si fundului bazinului cu bureti imbibati in solutie dezinfectanta.

Art. 74.
Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare si dusuri, separate pentru femei si barbati, in conditiile prevazute la art. 67, pentru stranduri.

Art. 75.
Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afisat intr-o maniera vizibila pentru cei care folosesc piscina. In utilizarea piscinei, nu se va depasi numarul maxim de persoane aflate simultan in piscina, prevazut in proiectul acesteia, numar care va fi prevazut in regulamentul de utilizare.

Art. 76.
Accesul in piscine al persoanelor purtatoare de boli transmisibile, plagi deschise, dermite sau dermatoze trebuie impiedicat.

Art. 77.
Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 m2 teren/persoana. In fiecare camping se amenajeaza oficii prevazute cu apa rece, apa calda necesara spalarii vaselor si grupuri sanitare cu
Numarul de WC - uri / Pisoare / Lavoare / Dusuri
1 / 1 / 1 / 1 / 1
30 (b) / 20 (f) / 30 / 30 (b) / 30 (f) / 30 (b) / 30 (f)

Curatenia si dezinfectia se vor face conform art. 52 si 59.

Art. 78.
Unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica vor functiona numai in incaperi anume destinate, care vor indeplini urmatoarele cerinte specifice, in completarea celor prevazute la art. 52 din aceste norme:
- sa aiba peretii, pardoselile si mobilierul executate din materiale lavabile, incat sa poata fi spalate si dezinfectate;
- sa dispuna de lumina si de ventilatie, conform cerintelor sanitare, si sa fie incalzite, in sezonul rece, in conformitate cu standardele in vigoare;
- sa dispuna de instalatii interioare de alimentare cu apa potabila si de canalizare, potrivit necesitatilor; numarul optim de dotari sanitare se va stabili conform standardelor de proiectare, la numarul de clienti ai unitatii.

Art. 79.
Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte deseuri.

Art. 80.
Unitatile de frizerie si coafura vor fi dotate cu materialele necesare, astfel incat sa se asigure servirea fiecarei persoane cu lenjerie curata, prelucrata conform art. 59; lenjeria curata se va pastra in dulapuri special destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat dupa folosire, se colecteaza in saci de polietilena.

Art. 81.
Instrumentarul si materialele rezistente la caldura, utilizate in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica se vor steriliza dupa fiecare persoana servita, prin caldura umeda sub presiune (autoclavare) sau caldura uscata (pupinel) sau prin procedee chimice. Materialele si aparatele care se deterioreaza la caldura se sterilizeaza la temperatura scazuta prin tratare intr-un sterilizator cu gaz. Aparatele si lamele de ras se dezinfecteaza cu alcool izopropilic.
Periile de unghii se dezinfecteaza zilnic prin mentinere in apa fierbinte la 77 - 82°C, timp de 1 minut, sau la 65°C, timp de 10 minute, dupa care se usuca si se pastreaza uscate.
Canapeaua pentru tratamente cosmetice si masaj va fi acoperita cu o husa din material plastic, care se curata si se dezinfecteaza zilnic cu un detergent anionic.
Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse comerciale tipizate si avizate sanitar.
Nu se recomanda folosirea pensulelor si a casoletelor pentru prepararea spumei de ras. Daca totusi se folosesc, pensulele se prelucreaza dupa fiecare client ca si periile de unghii; casoletele se spala cu detergent anionic si se pastreaza ,uscate.
Personalul trebuie sa-si dezinfecteze mainile prin spalare cu sapun, sub jet de apa, sa le usuce cu aer cald sau cu prosop de hartie, de unica folosinta.
Pielea clientului, care urmeaza a fi supusa unor operatiuni posibil sangerande, trebuie dezinfectata prin spalare cu apa si sapun, urmata de aplicarea de clorhexidina sau de solutie dezinfectanta adecvata.

Art. 82.
Este interzisa servirea in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica a persoanelor care sufera de boli de piele, de par sau de unghii. In cazul cand in timpul lucrului se constata o asemenea boala a clientului, instrumentarul utilizat va fi sterilizat la autoclava.

Art. 83.
Echipamentul de lucru al personalului din unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica va fi intretinut in permanenta stare de curatenie si se va schimba zilnic sau mai des, ori de cate ori este reecesar.

Art. 84.
Produsele cosmetice realizate in tara sau cele importate trebuie sa aiba calitatea si compozitia chimica conforma standardelor interne si internationale, sa fie insotite de certificat de calitate si aviz sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii, astfel incat sa nu constituie un pericol pentru sanatatea populatiei care le utilizeaza, prin continutul lor chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive.

Art. 85.
Agentii economici care fabrica produse cosmetice sunt obligati ca, la fabricarea acestora, sa utilizeze numai materii prime si materiale care sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de standarde, caiete de sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare, precum si normelor de protectie a mediului in vigoare.

Art. 86.
Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza in laboratoarele firmei producatoare.
Materiile prime si materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice trebuie aprobate de organismele specializate ale Ministerului Sanatatii.
Materiile prime vor fi insotite de certificate de calitate, care sa ateste ca performantele lor corespund parametrilor inscrisi in standardele sau normele de calitate.

Art. 87.
Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de catre agentii economici care au obtinut abilitarea si avizul sanitar al Ministerului Sanatatii.
Pentru produsele cosmetice fabricate in Romania, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic sub a carui marca se produc si se comercializeaza acestea.
In cazul produselor cosmetice si al materiilor prime provenite din import, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat importul.
Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decat cele prevazute in avizul sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii pentru a fi comercializate pe teritoriul tarii.

Art. 88.
Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie sa asigure mentinerea calitatii si cantitatii acestora, sa fie realizate din materii reciclabile si sa aiba asigurate conditiile de valorificare sau eliminare ecologica.
Materialele de ambalare si ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie sa fie avizate din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii.
Ambalajele trebuie sa fie curatate, uscate, neinfectate, fara miros si sa asigure integritatea produselor.

Art. 89.
Etichetarea si marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de identificare a produsului, a producatorului, a tarii in care au fost fabricate si ambalate, termenul de valabilitate, indicatiile si precautiile de folosire a acestora.

Art. 90.
Produsele cosmetice se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare de catre producator. Comercializarea produselor cosmetice fara termen de valabiiitate sau cu termen de valabilitate expirat este interzisa.

Art. 91.
Este interzisa prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai cosmeticelor decat cele efectiv realizate.

Art. 92.
La manipularea, transportul si depozitarea produselor cosmetice se vor asigura conditii igienico-sanitare care sa permita mentinerea stabilitatii parametrilor calitativi si a salubritatii acestora.
Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate si igienizate.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentele de certificare a calitatii, intocmite conforrn dispozitiilor legale in vigoare.
Pastrarea si depozitarea cosmeticelor se vor face in spatii curate, pe rafturi sau gratare, aerisite, curatate si dezinfectate, ferite de razele solare si de surse directe de caldura si inghet.
Se vor evita orice conditii de pastrare, depozitare si transport care ar putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel incat utilizarea acestora sa nu puna in pericol sanatatea populatiei.

Art. 93.
Produsele cosmetice se comercializeaza numai in spatii autorizate de organul sanitar teritorial al Ministerului Sanatatii. Se pot comercializa numai produsele cosmetice testate si certificate (avizate) de Ministerul Sanatatii, conform normelor legale, si care respecta conditiile de calitate din standardele specifice fiecarui produs, astfel incat acestea sa nu afecteze sanatatea populatiei.

Art. 94.
Se interzice livrarea si se retrag de la comercializare produsele cosmetice la care organele abilitate de lege sau specialistii aflati in control constata deprecierea parametrilor calitativi si cantitativi prevazuti de standarde, produse ce ar putea afecta sanatatea populatiei.

Art. 95.
La proiectarea, executia si functionarea constructiilor, vehiculelor si cailor de transport se vor respecta conditiile minimale indispensabile pentru asigurarea protectiei sanatatii pasagerilor si personalului. Fiecare societate comerciala sau regie autonoma, care face servicii de transport, are obligatia sa respecte aceste norme minimale si sa-si intocmeasca, pe baza acestora, regulamente de functionare si exploatare, care pot cuprinde prescriptii mai severe decat cele minimale, in scopul indeplinirii cerintelor urmatoare:
- apa si alimentele, materialele si ustensilele folosite sa fie protejate de contaminarea cu microorganisme patogene si substante toxice;
- persoanele nu trebuie sa intre in contact cu deseurile periculoase, mai ales de origine umana, considerate contaminate;
- persoanele nu trebuie sa intre in contact cu insectele, rozatoarele si cu alti vectori de boli infectioase;
- persoanelor li se vor asigura conditii care sa le protejeze de accidente sau riscuri de imbolnavire.

A. Transportul in comun urban si preorasenesc

Art. 96.
La proiectarea si constructia mijloacelor de transport in comun (autobuze, troleibuze, tramvaie), precum si a utilitatilor legate de traseele acestora, se vor lua masuri pentru a se evita emisiile poluante si sursele de zgomot si pentru a se aplica toate mijloacele tehnice, in scopul evitarii accidentarii cetatenilor.
Societatile comerciale si regiile autonome care fac servicii de transport in comun, urban si preorasenesc, vor lua masuri de intretinere permanenta a conditiilor de igiena optime in mijloacele de transport, la capetele de linii si in statii.

Art. 97.
La amenajarea traseelor mijloacelor de transport in comun se va tine seama de urmatoarele necesitati privind mentinerea sanatatii populatiei si a personalului:
a) alegerea traseului se va face astfel incat acesta sa nu parcurga zone cu obiective protejate (locuinte, parcuri, locuri de odihna, de studiu, asistenta medicala, ingnjirea copiilor si batranilor etc.), iar daca acest lucru este inevitabil din considerente urbanistice, se vor pastra distante, stabilite prin studii de impact, intre aceste trasee si obiectivele protejate - in aceste studii se vor lua in considerare emisiile de poluanti chimici si pulberi, de zgomot si de vibratii;
b) alegerea amplasamentelor statiilor se va face tinandu-se seama si de posibilitatile unor categorii de popuLatie (varstnici, copIi, bolnavi cu maladii cronice, handicapati) de a parcurge, pe jos, distanta de la locuinta lor la statie;
c) amenajarea traseelor se va face in asa fel incat sa se reduca la minimum impactul poluantilor asupra sanatatii publice (linii de tramvai insonorizat, pavimente din materiale care sa nu produca zgomot si sa nu elibereze in atmosfera substante chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor accidentale in suprafetele pavimentelor etc.). La capetele de linii se vor amenaja cabine pentru personal si pentru adapostirea conducatorilor de vehicule, prevazute cu grupuri sanitare (chiuvete, dusuri, WC-uri), si la care sa se asigure iluminatul. ventilatia si incalzirea, conform standardelor in vigoare.
La amenajarea statiilor se va urmari sa se acopere cat mai multe dintre necesitatile de protectie a calatorilor care asteapta (adapostirea de intemperii, protectie fata de temperaturile prea scazute sau prea ridicate, fata de iradierea. solara directa sau de vanturi puternice). Aceste statii pot fi cuplate cu unitati comerciale sau de servicii, cu respectarea normelor prevazute in standardele in vigoare, referitoare la aceste unitati.

Art. 98.
La constructia si amenajarea mijloacelor de transport in comun, se vor lua urmatoarele masuri:
a) reducerea la minimum a emisiilor de poluanti chirnici, de zgomot si de vibratii, produse prin functionarea acestora;
b) folosirea pentru finisaje a unor materiale care sa permita curatarea uscata si umeda si dezinfectia;
c) dotarea vehiculelor cu sisteme de ventilatie, de incalzire, de iluminat, de evitare a insoririi directe si a curentilor de aer prea puternici;
d) amenajarea scaunelor si a spatiilor de circulatie a persoanelor in interiorul vehiculului, dotarea cu bare si cu alte instalatii de sustinere si evitarea detaliilor de suprafata ascutite sau proeminente, in scopul evitarii accidentarii calatorilor;
e) asigurarea accesului lesnicios in vehicule pentru toate categoriile de calatori, in special handicapati, copii, varstnici, bolnavi etc.; se recomanda ca cel putin unul dintre accese sa fie prevazut cu un dispozitiv pentru urcarea carucioarelor.

Art. 99.
Amplasarea, constructia si amenajarea garajelor sau a depourilor pentru mijloacele de transport in comun se vor face in asa fel, incat sa nu se produca emisii de substante chimice, pulberi, zgomot sau vibratii care sa puna in pericol sanatatea si confortul locuitorilor vecini; se interzice raspandirea pe sol a reziduurilor lichide sau a apelor uzate.

Art. 100.
Agentii economici care fac servicii de transport in comun urban si/sau preorasenesc sunt obligati sa intretina traseele, statiile si mijloacele de transport in comun, in conditii optime de igiena, sa asigure intretinerea, salubrizarea, curatarea, dezinfectia si dezinsectia vehiculelor in mod permanent si sa asigure un microclimat confortabil in mijloacele de transport.
In acest sens administratorii (managerii) au obligatia de a intocmi, inclusiv pe baza acestor norme, regulamente de functionare si exploatare, care vor fi avizate de autoritatea sanitara locala.

B. Transportul aerian

Art. 101.
La proiectarea, construirea si in timpul exploatarii aeronavelor si a aeroporturilor se vor respecta normele de protectie sanitara a echipajului, calatorilor si personalului din aeroporturi.

Art. 102.
Aeroporturile trebuie sa beneficieze de apa potabila de calitate si in cantitate suficienta pentru necesitatile proprii si pentru aprovizionarea aeronavelor. lnstalatiile si utilajele folosite trebuie sa functioneze in asa fel, incat sa nu modifice calitatea apei din retea.
Controlul calitatii apei se face conform metodologiei Ministerului Sanatatii; pentru aprovizionarea aeronavelor se va pastra o evidenta speciala, care sa precizeze data si ora alimentarii, cantitatea si calitatea apei introduse (clor rezidual liber), precum si utilajul/instalatia de alimentare.
Prelevarea probelor de apa se efectueaza saptamanal din mai multe puncte ale aeroportului, reprezentative pentru supravegherea calitatii apei. Clorul rezidual se controleaza de minimum 3 ori pe zi. Rezultatele controlului sunt inregistrate si transmise autoritatii sanitare care supravegheaza aeroportul.
Reteaua de apa, aflata in responsabilitatea directa a autoritatii aeroportului, trebuie sa fie construita, exploatata si intretinuta astfel incat sa distribuie permanent apa de calitate conform prevederilor STAS nr. 1.342/1991.

Art. 103.
ln aeroporturi, punctele de alimentare cu apa pentru calatori trebuie sa fie realizate din material inoxidabil si montate sub un unghi care sa nu permita raspandirea apei pe paviment.
Gura de apa trebuie sa fie montata la un nivel superior preaplinului chiuvetei. Jetul trebuie protejat printr-un dispozitiv inoxidabil, montat astfel incat gura consumatorului sa nu atinga gura de apa.

Art. 104.
Camionul-cisterna folosit pentru transportul apei pana la aeronava trebuie sa fie utilizat numai pentru apa potabila. Constructia cisternei trebuie sa fie realizata din materiale avizate sanitar pentru transportul apei potabile (rezistent la coroziune, care sa nu cedeze la metale sau la alte substante si care sa confere etanseitate etc.).
Gurile de intrare si iesire trebuie sa fie orientate in jos si sa fie prevazute cu dispozitive nefiletate, care sa permita racordul rapid al tubulaturii de alimentare a cisternei si a aeronavelor
Cisterna va fi periodic dezinfectata, impreuna cu tubulatura de alimentare.

Art. 105.
Aeroporturile trebuie sa fie dotate cu instalatii de evacuare a deseurilor solide si lichide atat de la aeronave, cat si la sol. Sistemele de evacuare trebuie sa indeplineasca conditiile de la art. 28 - 36 din prezentele norme, precum si urmatoarele:
- evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare sa se faca complet, in mod etans, fara a periclita mediul si sanatatea;
- instalatiile si utilajele trebuie dezinfectate saptamanal sau dupa fiecare descarcare totala in reteaua de canalizare sau in alte sisteme autorizate.

Art. 106.
Aeroporturile trebuie dotate cu instalatii adecvate prepararii, manipularii si servirii, in conditii igienice, a alimentelor si bauturilor Trebuie sa dispuna de echipamentul necesar conservarii prin frig a alimentelor, pentru spalarea si dezinfectia veselei si a ustensilelor si pentru transportul si manipularea alimentelor la bordul aeronavelor.
Sursele de alimente trebuie sa fie avizate, autorizate si controlate de autoritatile sanitare.

Art. 107.
Pentru protectia pasagerilor, a echipajului si a populatiei de la sol contra insectelor, rozatoarelor si altor vectori de boli transmisibile, aeroporturile trebuie sa dispuna de servicii de lupta contra vectorilor (tantari, muste, purici, paduchi, sobolani etc.), precum si de echipamente si substante de combatere a daunatorilor (dezinsectie si deratizare), avizate de autoritatea sanitara.
In vederea eliminarii insectelor zburatoare si a rozatoarelor, se aplica masurile de combatere in aeronave, vehicule, in cladiri si pe o raza de 400 m in jurul perimetrului aeroportului.
Aeroportul trebuie sa dispuna de mijloace pentru dezinfectia si dezinsectia echipajului, calatorilor si bagajelor, precum si a altor obiecte si instalatii.

Art. 108.
Aeroportul trebuie sa dispuna de cabinet medical dotat cu personal, materiale si local corespunzator:
ln aeroport personalul medical trebuie sa asigure si serviciile de inspectie si avizare privind salubritatea, astfel incat echipajul si calatorii sa fie protejati sanitar.
Aceasta activitate trebuie sa se refere la:
- tipul, calitatea si starea materialului,
- eficacitatea si rapiditatea operatiunilor;
- capacitatea si competenta personalului

Art. 109.
In aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de autoritatile sanitare locale, precum si posibilitati de izolare a bolnavilor suspecti de maladii transmisibile.

Art. 110.
Aeronavele trebuie sa dispuna de apa potabila provenind de la reteaua aeroporturilor, cu respectarea normelor de calitate.
Rezervoarele, conductele, recipientele si butelliie folosite pentru distributia sau conservarea apei la bordul aeronavelor trebuie sa fie intretinute igienic, astfel incat sa nu modifice calitatea apei si sa fie supuse periodic operatiunilor de dezinfectie.

Art. 111.
Racordul de umplere a rezervorului de apa trebuie sa fie situat pe partea opusa si anterior fata de racordurile servind la evacuarea apelor uzate. Orificiul de admisie a apei trebuie sa fie de alt tip si de alte dimensiuni decat orificiul pentru evacuare sau spalare.

Art. 112.
Punctul de apa de pe aeronava trebuie sa fie accesibil si situat in sectorul serviciilor aeronavei.

Art. 113.
La fiecare schimbare/alimentare cu apa a aeronavei, clorul rezidual trebuie sa fie de maximum 0,25 mg/l.

Art. 114.
Apele uzate de la bordui aeronavelor trebuie sa fie colectate si conservate in recipiente neabsorbante si etanse.
Tinetele trebuie sa aiba capacitatea corespunzaioare numarului de calatori, sa fie etanse si fixate de aeronava.
Bacurile fixe de la bordul aeronavelor trebuie sa aiba gura de evacuare etansa pentru a nu permite raspandirea apelor uzate in timpul zborului.
Aceste bacuri au gura de descarcare de dimensiuni care sa permita racordul tubulaturii de evacuare a cisternelor de vidanj.
Pentru zborurile la mare altitudine este indicat a se introduce in fiecare tineta/bac 1 litru de etilenglicol, in scopul evitarii congelarii lichidului si blocarii orificiului de vidanj.

Art. 115.
Aeronava trebuie sa dispuna de un lavabou realizat din material rezistent, usor de spalat si bine fixat. Gura robinetului va fi situata la 2,5 cm deasupra orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie sa dispuna de sapun si servetele in cantitate suficienta, de apa calda si rece.

Art. 116.
Recipientele utilizate in caz de rau de zbor trebuie sa fie realizate din material nabsorbant si etans.

C. Transporturile feroviare

Prezentele norme se refera la elementele fixe - statii CF, triaje, depouri, revizii vagoane, ateliere, poduri, tunele si la elemente mobile - materialul rulant.

Art. 117.
Elementele fixe trebuie sa dispuna de sisteme de alimentare cu apa potabila, de indepartare a apelor uzate, a deseurilor solide si lichide. De asemenea, se vor asigura unitati de alimentatie publica/colectiva, asistenta rnedicala si altele.

Art. 118.
Statia de cale ferata se amplaseaza in perimetrul localitatii si se dimensioneaza corespunzator volumului traficului. Se iau masuri de protectie - perdele vegetale si panouri din materiale fonoabsorbante. Se amenajeaza cai de acces si parcari suficiente, cai de acces in si din interior, cu sens unic, sisteme de ventilatie, iluminat si incalzire.
La proiectarea, constructia si amenajarea statiilor se vor asigura:
a) peroane spatioase cu pavimentul realizat din materiale antiderapante, ce permit intretinerea usoara, si care sa impiedice dispersia particulelor in aer; lungimea peronului trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea garniturii de tren; inaltimea peronului trebuie calculata in asa fel, incat distanta dintre ultima treapta a vagonului de calatori si peron sa fie mai mica de 20 cm; peroanele vor fi prevazute cu mobilier adecvat, confectionat din materiale lavabile;
b) sisteme de distributie a apei potabile in jet ascendent sau cu fantani, care sa respecte conditiile prevazute la cap. III din prezentele norme;
c) cosuri pentru colectarea reziduurilor solide, amplasate pe peron, sali de asteptare, alte zone publice; in cosuri se vor introduce pungi din polietilena in care se colecteaza deseurile si se indeparteaza o data cu acestea; deseurile se evacueaza si se neutralizeaza conform prevederilor cap. V din prezentele norme;
d) sali de asteptare prevazute cu mobilier adecvat, in numar suficient, confortabil, confectionat din materiale lavabile; salile de asteptare vor fi prevazute cu sisteme de incalzire nepoluante si sisteme de aerisire eficiente;
e) nivelul iluminatului artificial al peroanelor si salilor de asteptare va fi de minimum 70 lucsi pentru iluminat fluorescent;
f) grupuri sanitare (WC, latrine cu fosa vidanjabila, pisoare), in numar suficient; grupurile sanitare vor fi mentinute in stare de functionare si de curatenie, dezinfectate zilnic cu substante clorigene sau cu alte produse avizate de Ministerul Sanatatii; dotarea grupurilor sanitare cu materiale se va face conform prevederilor art. 51 din prezentele norme;

Art. 119.
Statiile care dispun. de rezervoare de apa vor asigura buna intretinere si dezinfectie a acestora; se va asigura un sistem mecanic de extractie a apei, iar "trenul de apa" va fi avizat si autorizat sanitar si va fi intretinut si dezinfectat permanent.

Art. 120.
Celelalte unitati care asigura functionarea statiei si servirea calatorilor vor respecta normele de igiena corespunzatoare specificului de functionare.

Art. 121.
Reviziile de vagoane vor fi dotate cu instalatiile, materialele si personalul necesar de salubrizare si intretinere a vagoanelor de calatori, asigurandu-se:
a) alimentarea cu apa a rezervoarelor, care se va face astfel incat sa nu fie contaminati hidrantii si sistemele de aprovizionare; se vor dezinfecta rezervoarele de apa la fiecare pregatire a vagoanelor;
b) instalatii de preincalzire a vapoarelor in sezonul rece;
c) canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care nu poata fi utilizat pentru operatiunile de salubrizare;
d) statii de spalare, cu instalatii de apa calda si materiale de curatenie;
e) evacuarea apelor reziduale si a deseurilor menajere, provenite din operatiunile de salubrizare se va face cu respectarea prevederilor cap. V din prezentele norme.

Art. 122.
Vagoanele pentru calatori vor fi construite din materiale cu stabilitate chimica - coeficient scazut de conductibilitate termica si electrica, cu protejarea platformelor de trecere intre vagoane impotriva factorilor meteorologici, cu grad de securitate a treptelor si usilor si cu:
a) latimea coridorului de minimum 0,70 m;
b) ferestre din sticla securitate fono - si termoizolanta (geamuri duble), avand mecanisme sigure si usor de manuit;
c) dotarea cu paliere portbagaj din grila metalica sau material plastic, cu cuiere, oglinzi si recipiente pentru deseuri;
d) instalatii de apa si de evacuare a apelor uzate, de iluminat, incalzire si ventilatie;
e) spatiu pentru spalat langa WC, cu planseu impermeabil, oglinda, cuier, lavoar, iluminat artificial, priza electrica, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoapele de hartie utilizate;
f) fotoliile din compartimente, realizate din materiale usor de curatat;
g) in compartiment trebuie sa se asigure starea de confort:
- temperatura in sezonul rece sa fie minimum 18°; sursele de caldura sa fie curate; temperatura corpului de incalzit sa nu depaseasca 80° si sa fie prevazute cu ecrane de protectie
- calitatea aerului interior in urma ventilatiei sa fie: maximum 0,1% CO2, 1 mg pulberi/m3 aer, umiditate relativa 35 - 70%, viteza curentilor de aer 0,15 m/sec. iarna si 0,25 m/sec. vara;
- iluminarea naturala 1/3,3, iar cea artificiala fluorescenta 200 lucsi;
h) conducte de alimentare cu apa, realizate din materiale prevazute in standardele in vigoare, izolate termic si prevazute cu dispozitive de incalzire pentru protectie impotriva inghetului;
i) conducte de evacuare a apelor uzate, termoizolate si dispuse astfel incat sa nu murdareasca instalatiile de sub vagoane (osii, boghiuri);
j) rezervor pentru apa, cu o capacitate minima de 10 I/loc vagon; umplerea se face prin racorduri etanse, cu protectie impotriva contaminarii apei;
k) W.C.-ul, racordat la instalatia de apa si cu sistem de evacuare a apei uzate, cu planseul realizat din materiale impermeabile si usor lavabile, dotat cu o cutie metalica sau material plastic, pentru depunerea reziduurilor solide, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de toaleta, sub care se va fixa inscriptia ,,Apa nepotabila'', cutie pentru servete din hartie curate, separat, cutie pentru servetele utilizate, cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hartie igienica, vas cu solutie dezinfectanta pentru vasul W.C.-ului, montat langa rezervorul de apa;
l) dotarea minima:
- sapun lichid - 0,4 I/sapuniera;
- hartie igienica - 1/2 rulou/1 cabina W.C.;
- servetele - 1/4 pachet/cutie pentru prosoape;
- tablete dezodorizante - 15 g/1 cabina W.C.;
- materiale dezinfectante;
- pungute din polietilena, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.

Art. 123.
Vagonul de dormit va fi prevazut cu cusete (2, 3, 4 locuri), spatiu pentru conductori, incaperi pentru incalzit si pentru utilaje sanitare:
a) cusetele trebuie sa dispuna de paturi prevazute cu dispozitive de ridicare. la perete, astfel incat sa se asigure sederea comoda in timpul zilei, etajere si nise pentru bagaje, garderoba pentru haine, precum si cu sistem de masa cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, ,etajere, suport pentru pahare, iluminat propriu; de asemenea, vor avea scara, dulap, cuier, cutie pentru resturi, cu o mica punga din plastic, lenjerie de pat, prosoape pentru fiecare persoana;
b) incaperea pentru conductori va avea dotarile pentru igiena individuala, dulap pentru imbracaminte, dulap pentru alimente, bauturi, frigider, instalatii pentru fierberea apei, dulap pentru lenjerie curata si, separat, pentru cea utilizata, chiuveta pentru spalarea vaselor, cu apa calda si rece;
c) alimentarea cu apa trebuie sa asigure 25 I/loc de dormit;
d) sistemul de incalzire trebuie sa asigure 18° - 22° in cuseta, 23° - 25° in spalatoare si 18° la W.C.;
e) iluminatul artificial va fi de 50 lucsi la toaleta si de 100 lucsi deasupra oglinzii;
f) lenjeria de pat se colecteaza in saci impermeabili si se prelucreaza conform prevederilor art. 59 din prezentele norme;
g) dezinsectia si deratizarea periodica, lunar sau la nevoie.

Art. 124.
Transportul subteran va respecta normele de igiena generale si va avea urmatoarele conditii specifice:
a) sistem de ventilatie, care sa asigure microclimatul corespunzator calatorilor atat in statii, cat si in vagoane;
b) iluminat artificial - minimum 100 lucsi,
c) sistem de acces cu scari simple si scari rulante sau ascensoare;
d) deratizare trimestriala si la nevoie.

D. Transporturile navale

Art. 125.
Amplasarea, proiectarea si realizarea porturilor se vor face, tinandu-se seama de distantele fata de apa si de localitate, de posibilitatea de amenajare a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalatiilor de acostare a navelor si a spatiilor de depozitare, in asa fel, incat sa nu se influenteze in mod negativ starea de sanatate si confortul populatiei si al personalului.

Art. 126.
Portul va dispune de o retea de distributie a apei de baut, racordata la reteaua localitatii sau la surse proprii, cu respectarea prevederilor cap. ll din prezentele norme. Reteaua va avea instalati hidranti pentru aprovizionarea cu apa de baut a navelor. Functionarea retelei de apa de baut a portului se va desfasura cu respectarea prevederilor art. 102 din prezentele norme.

Art. 127.
Portul va dispune de o retea de canalizare, fie racordata la reteaua de canalizare a localitatii, fie racordata la sisteme proprii de tratare si neutralizare a apelor uzate, cu respectarea prevederilor cap. lV din prezentele norme. Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu prize terestre si/sau salupe speciale de preluare. Apele uzate vor fi deversate in bazine receptoare, numai cu respectarea prevederilor legislatiei sanitare si de mediu si a standardelor in vigoare, fiind interzisa descarcarea apelor reziduale si a deseurilor lichide in apele bazinului portuar.

Art. 128.
Pe platforma portuara se vor asigura conditiile de salubritate conform cap. V din prezentele norme.

Art. 129.
Pe platforma portuara, in cladirile si instalatiile portuare este obligatorie combaterea vectorilor (rozatoare, insecte etc.) conform prevederilor art. 52 lit. b) din prezentele norme.

Art. 130.
La proiectarea si realizarea navelor se va realiza, in cadrul functionalitatilor specifice, si un complex social care sa cuprinda cabine, dormitoare, bucatarii, bai, lavabouri, dusuri, sali de mese, grupuri sanitare, infirmerie, depozite de alimente, depozite de materiale si aite utilitati.

Art. 131.
Navele vor fi prevazute cu sisteme de inmagazinare a apei potabile si cu retea de distributie, asigurandu-se o cantitate medie de 32 - 120 I/pers./zi.
Functionarea sistemului de aprovizionare cu apa se face in conformitate cu prevederile cap. ll din prezentele norme; dezinfectia cu substante clorigene se va face conform cap. III din prezentele norme si cu metodologia de supraveghere a apei potabile.
Reteaua de apa de pe nave, precum si instalatiile aferente retelei vor fi marcate prin vopsire, in culoarea albastra, cu vopsele protectoare, robinetele de distributie a apei de baut vor fi marcate cu inscriptia ,,Apa potabila''; robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de spalare a puntii vor fi marcate cu inscriptia ,,Apa nepotabila''.

Art. 132.
Colectarea si evacuarea apelor uzate se fac prin instalatii proprii, cu evacuare in apa marii, in larg, dar numai dupa separarea deseurilor lichide uleioase si a grasimilor si dupa dezinfectia cu substante clorigene; cele doua operatiuni se vor face, de preferinta, intr-un tanc colector; eficienta dezinfectiei trebuie sa asigure maximum 1.000 coliformi/100 ml apa; este interzisa deversarea apelor uzate si a deseurilor lichide in apele bazinelor portuare.

Art. 133.
Precolectarea primara a deseurilor menajere se face in recipiente din material plastic sau din metal, iar precolectarea secundara, in pubele sau compartimente etanse, situate in puncte accesibile, cu evacuare finala prin preluarea in porturi de catre mijloace auto specifice.

Art. 134.
In timpul stationarii in porturi se efectueaza curatarea generala a navei, urmata de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

Art. 135.
Pasagerilor si personalului li se va asigura cazarea in conditii de confort termic, ambianta luminoasa, sonora -- si cromatica, microclimat si calitate a aerului interior, mediu biotoxicologic si dotari, conform prevederilor cap. Vl din prezentele norme.

Art. 136.
In cadrul asistentei medicale acordate pasagerilor si personalului se includ si masurile de igiena si antiepidemice pentru profilaxia contra bolilor specifice zonelor tropicale si de control igienico-sanitar.

Art. 137.
Personalul medical aduce la cunostinta comandantului navei masurile speciale profilactice si de combatere, specifice bolilor transmisibile, in scopul informarii autoritatilor portuare asupra evenimentelor deosebite, conform cerintelor Regulamentului Sanitar International; de asemenea, personalul medical atesta efectuarea si eficienta masurilor de combatere a insectelor si rozatoarelor, controIeaza zilnic calitatea apei de baut si a alimentelor.

E. Transportul rutier interurban

Art. 138.
Pentru transportul rutier interurban de calatori, mijloacele de transport se vor construi si amenaja conform prevederilor art. 95 si 98 din prezentele norme.
Pentru distante mai mari de 100 km este obligatorie asigurarea unui loc pe scaun pentru fiecare calator. Pentru distante mai mari de 500 km se vor asigura mijloace de transport cu grup sanitar (W.C. si chiuveta) si cu scaune reglabile.

Art. 139.
La proiectarea, constructia, amenajarea si functionarea autogarilor se vor respecta prevederile art 48, 49, 50, 51, 52, 53 si 54 din prezentele norme.
Alimentarea cu apa a calatorilor se va face in conditiile prevazute la art. 103 din prezentele norme.
lntretinerea mijloacelor de transport se va face cu respectarea prevederilor art. 99 din prezentele norme.

Art. 140.
La proiectarea, constructia, amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor respecta conditiile impuse de necesitatile de protejare a persoanelor care folosesc autostrada si a populatiei, in general.
Alegerea amplasamentului traseului autostrazii se va face in urma unui studiu de impact asupra mediului si sanatatii. ln alegerea amplasamentului se vor avea in vedere urmatoarele necesitati:
- reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot si vibratii si a emisiilor de poluanti atmosferici
- facilitarea circulatiei populatiei locale prin construirea de treceri denivelate pentru traversarea autostrazii;
- evitarea traversarii zonelor protejate de catre traseul autostrazii.
Amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor face, tinandu-se seama de urmatoarele necesitati:
- plantarea de perdele vegetale de protectie la distantele impuse de legislatia in vigoare;
- montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea locuintelor;
- amenajarea de locuri de odihna la distante de maximum 30 km, amplasate la minimum 50 m de autostrada. Acestea vor fi dotate cu grupuri sanitare cu apa potabila curenta (W.C., chiuvete, dusuri), cu amenajari pentru odihna, protejate de insorirea excesiva si de intemperii si cu amenajari pentru colectarea si evacuarea reziduurilor solide, conform prevederilor art. 39 din prezentele norme Locul de odihna poate fi dotat si cu statie de alimentare cu carburanti si cu unitati de aiimentatie publica. Amenajarile din locurile de odihna vor fi racordate la reteaua de energie electrica.
Apele uzate vor fi colectate, prelucrate si evacuate conform prevederilor art. 28 - 36 din prezentele norme.
- la toate amenajarile de pe autostrazi se vor prevedea accese speciale pentru persoanele handicapate;
- asigurarea unui iluminat corespunzator pe timp de noapte;
- montarea la distante de maximum 5 km a telefoanelor publice pentru urgentele medicale.

Art. 141.
Utilizarea pesticidelor in combaterea artropodelor si a rozatoarelor, vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort, se va face in asa fel incat sa nu fie afectata starea de sanatate a populatiei prin efectul toxic al acestor produse.

Art. 142.
ln actiunile de combatere se utilizeaza numai produsele cuprinse in lista aprobata prin ordin al ministrului sanatatii si publicata sub titiul ,,Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umana''. Lista se va actualiza si publica anual.
Produsele avizate pentru aceasta activitate la o data ulterioara publicarii listei se pot utiliza pe baza avizului sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii.

Art. 143.
Produsele care se incadreaza in grupele | si a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificati si autorizati de inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale si nu se pot comercializa sau distribui catre populatie.
Tratamentele cu pesticide din grupele I si a ll-a de toxicitate pot fi efectuate in gospodariile individuale, numai in afara spatiilor de locuit, de catre operatori autorizati.

Art. 144.
ln actiunile de combatere se vor respecta cu strictete forma, norma si modul de utilizare a.pesticidelor. stabilite o data cu avizarea sanitara a produsului utilizat si se vor respecta masurile de protectie a operatorilor, masurile de prevenire a poluarii mediului inconjurator si masurile pentru prevenirea unor accidente.
Actiunile de combatere pot fi efectuate de unitati prestatoare de servicii de dezinsectie si deratizare.
Unitatile prestatoare trebuie sa fie autorizate sanitar de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale; ele isi vor desfasura activitatea sub supravegherea si controlul tehnic al compartimentelor de specialitate din inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale.
Daca o unitate prestatoare isi desfasoara activitatea si in alt teritoriu decat in cel pentru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fara sa instiinteze in prealabil inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva din noul teritoriu.
Operatorii pentru dezinsectie si deratizare din aceste unitati trebuie sa fie atestati de catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva teritorial, pentru aceasta activitate.
In acest scop inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale pot organiza cursuri de calificare in vederea obtinerii atestarii.

Art. 145.
Comercializarea produselor pesticide utilizate in profilaxia sanitar-umana se poate face numai daca aceasta este cuprinsa in obiectul de activitate al unitatii comerciale.
Produsele pot fi comercializate numai in ambalaje autorizate in acest scop de catre lnstitutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti si insotite de instructiuni de folosire redactate in limba romana. Microambalarea pesticidelor utilizate in profilaxia sanitar-umana se poate face numai cu aprobarea inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva judetene. Modul de ambalare si etichetele trebuie sa fie aprobate si in acest caz de lnstitutul de lgiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti.
Este interzisa portionarea si reambalarea produselor pesticide fara autorizarea de catre lnstitutul de lgiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti a acestei activitati.
Este interzisa utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide in alte scopuri decat cele pentru care au fost destinate.
Este interzisa comercializarea catre populatie a produselor pesticide din grupele l si a ll-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate face numai catre persoane fizice sau juridice autorizate in acest scop de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale, insotita de consemnarea instrainarii intr-un registru special.

Art. 146.
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, primariile si agentii economici au obligatia de a organiza si desfasura actiuni de combatere a artropodelor si rozatoareior vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort, la solicitarea si cu indru marea tehnica de specialitate a inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva teritorial.

Art. 147.
Cetatenii cu gospodarii individuale si asociatiile de locatari au obligatia de a asigura combaterea si stingerea focarelor de artropode si rozatoare vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de disconfort din gospodaria proprie sau din spatiile pe care le detin.

Art. 148.
lnspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale au obligatia informarii populatiei cu privire la existenta in teritoriu a vectorilor care prezinta un risc pentru sanatate sau care produc un disconfort deosebit si la masurile de combatere ce trebuie luate impotriva acestora. In atingerea acestui scop, membrii comunitatii se pot adresa inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale pentru obtinerea informatiiior dorite.
Consiliile locale si primariile au obligatia de a comunica cetatenilor masurile intreprinse in vederea combaterii artropodelor si rozatoarelor.

Art. 149.
ln cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua masurile de prevenire a raspandirii infectiei, impuse de unitatile sanitare teritoriale - transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de autoritatea sanitara teritoriala.

Art. 150.
Transportul cadavrului in afara localitatii in care s-a produs decesul se face dupa imbalsamare, intr-un sicriu al carui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil si inchis etans.

Art. 151.
Exhumarea cadavrelor se poate face dupa minimum un an de la data inhumarii si numai in perioada 1 noiembrie - 31 martie; dupa 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate in orice perioada a anului, fara avizul organului sanitar.

Art. 152.
Transportul international al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din tara in strainatate, pasaportul de transport mortuar se elibereaza de catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva din judetul unde s-a produs decesul sau exhumarea. Transportul international al cadavrelor se va face in sicriu impermeabilizat, inchis ermetic, al carui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele asemenea), imbibate intr-o solutie dezinfectanta. Sicriul se depune intr-o lada din lemn, bine etanseizata. Transportul intern sau international al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sanatatii.

Art. 153.
lnhumarea cadavrelor umane se face numai in cimitire autorizate sanitar de catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva judetean.
Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard si cu o perdea de arbori. lntre morminte si gardul cimitirului va fi lasata o zona libera de 3 m.

Art. 154.
Desfiintarea si schimbarea destinatiei unui cimitir se fac numai dupa 30 de ani de la ultima inhumare si dupa stramutarea tuturor osemintelor.
Desfiintarea cimitirelor inainte de acest termen se face numai cu avizul inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva judetean.

Home